Skip to content
Republica Moldova

ANALIZĂ „R. Moldova devine o republică prezidențială!” Dan Dungaciu: Verticala puterii va fi controlată de forțele politice subordonate Maiei Sandu

În exclusivitate pentru PS News, Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician, profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (ISPRI), a făcut o amplă analiză a rezultatului alegerilor parlamentare din R. Moldova.

Potrivit lui Dungaciu, prezența înregistrată la scrutinul de duminică din R. Moldova nu a fost una record, însă a scos la iveală mai multe elemente surpriză, printre care și demobilizarea electoratului pro-Est. „Interesul Federației Ruse pentru aceste alegeri a fost unul extrem de scăzut. Asta explică într-un fel și lipsa de apetență a electoratului pro-est să se manifeste”, spune sociologul.

„Prezența de puțin peste 48% nu a fost o prezență record, ceea ce arată un anumit grad de dezangajare sau de dezamăgire publică. Dacă ne uităm pe rezultate și participare o să constatăm că mai degrabă s-a demobilizat electoratul de stânga, pro-Est, nu electoratul pro-Vest. Acesta a fost un element surprinzător în alegerile din R. Moldova. Electoratul pro-Est, un electorat expus la Federația Rusă, nu s-a mobilizat în aceeași măsură. Ratele de participare ale fiefurilor electorale tradiționale ale socialiștilor și comuniștilor au fost mai mici decât media publică. Lucrul acesta s-a întâmplat din nouă motive. Unul: lipsa de forță politică și credibilitate politică a lui Igor Dodon și a lui Vladimir Voronin. Doi: lipsa de mesaje explicite transmise de Federația Rusă către aceste populații. Federația Rusă a fost aproape deloc interesată în aceste alegeri, nu a transmis mesaje prin mass-media rusești, nu s-a mobilizat, nu a dat niciun fel de satisfacție lui Igor Dodon sau lui Voronin, nu s-a întâlnit cu ei, nu a făcut declarații de susținere. Interesul Federației Ruse pentru aceste alegeri a fost unul extrem de scăzut. Asta explică într-un fel și lipsa de apetență a electoratului pro-Est să se manifeste.

A fost chiar o declarație a președintelui Maia Sandu legată de retragerea trupelor Federației Ruse din R.Moldova, iar Federația Rusă nu a reacționat deloc, ceea ce nu îi stătea până acum în obicei. De obicei, Federația Rusă reacționa, dar de această dată nu a reacționat. Este primul aspect care merită consemnat, o lipsă de respect a Federației Ruse pe aceste alegeri”, a declarat Dan Dungaciu pentru PS News.

„R. Moldova devine o republică prezidențială”

„A doua observație pe care aș face-o este aceea că, în ciuda prezenței mai mici la vot, scorul arată un lucru foarte clar: Republica Moldova devine o republică prezidențială de facto. Toată verticala puterii va fi controlată de forțele politice subordonate președintelui Maia Sandu. Ea trebuie să își asume acest succes pentru că i se datorează în proporție de 100% și va trebui să își asume contabilitatea gestionării acestui succes. În sensul acesta spun că Republica Moldova devine o republică prezidențială de facto. Așa ceva nu s-a mai întâmplat decât poate în 2001, când Voronin controla toată verticala Puterii.

A treia observație. Aș spune că în Republica Moldova asistăm de data aceasta la un ciclu pro-european. Dacă ar fi să măsurăm în timp succesul președintelui Maia Sandu, acesta ar fi să se mențină direcția europeană chiar și când aceasta sau partidul ei pleacă de la putere. Acesta ar fi succesul major. Ar pune Republica Moldova pe o direcție pro-europeană așa cum pui un tren pe șine.

O ultimă observație: până să ajungă acolo, doamna Maia Sandu, partidele care au câștigat trebuie să dea „capul lui Moțoc”. Toată populația, chiar dacă nu o spune explicit, asta sugerează <<Vrem capul lui Moțoc>>. Vor capii vinovaților. Trebuie urgent dat un <<cap>> mulțimii pentru că inclusiv pentru asta au votat. Cine va fi acel <<cap>> cui îi va aparține, asta nu știm deocamdată, dar este un lucru care trebuie făcut urgent tocmai pentru ca după aceea să te poți ocupa în tihnă de reformele de care este atâta nevoie în R. Moldova. Să nu uităm, populația are nevoi și urgențe și pe termen scurt, nu doar pe termen mediu și lung”, a mai adăugat sociologul.

Cât despre rezultatul extrem de slab obținut de AUR în R. Moldova, directorul ISPRI a precizat că liderii formațiunii politice de la București au lăsat totul pe umerii  liderilor de la Chișinău, care au funcționat „într-un cadru automat dezavantajos”.

„Percepția legată de liderii unioniști era destul de proastă în R. Moldova, liderii erau destul de uzați, iar ceea ce putea să fie inedit la AUR era să se transmită limpede mesajul că ei sunt un partid românesc, nu încă un partid unionist moldovenesc. În mintea cetățeanului din R. Moldova era că vine un partid de peste Prut unionist. Din păcate, în această campanie ceea ce s-a reușit este ca percepția publică să vadă un alt partid din Moldova pro-unire. Elementul acela de inedit al unui partid de peste Prut care să vină acolo și să propună proiectul unirii a lipsit. Liderii AUR  din România nu au făcut practic campanie în R. Moldova.

Totul a rămas pe umărul liderilor de la Chișinău și ei au trebuit să funcționeze într-un cadru automat dezavantajos. Transformarea AUR- ului într-un alt partid din R. Moldova care vrea unirea. Acolo, electoratul unionist este sătul de așa ceva. Acesta este un element specific dincolo de polarizarea masivă care s-a făcut în R . Moldova. Polarizarea a fost foarte clară: între doamna Maia Sandu și Igor Dodon/Vladimir Voronin. Aici s-a aflat unul dintre elementele rezultatului extrem de scăzut pe care l-a obținut AU la alegerile din R. Moldova”, a completat Dungaciu.

Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu a obținut 52,80% dintre voturi la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova după centralizarea proceselor verbale din toate cele 2.150 de secții de vot, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale.

PAS este urmat de alianța comuniștilor și socialiștilor – 27,17% și Partidul Politic ”Șor” – 5,74%.

Primul sub pragul electoral de 5% este Blocul Electoral ”Renato Usatîi” – 4,10%. AUR nu a reușit să ia nici măcar o zecime din pragul electoral, primind doar 0,49% dintre voturi.

2 comentarii la “ANALIZĂ „R. Moldova devine o republică prezidențială!” Dan Dungaciu: Verticala puterii va fi controlată de forțele politice subordonate Maiei Sandu

  1. Da???Pai nu dungaciu ,membru al Academiei(dormitorul fosilelor comuniste )romane,spunea ca auristii vor scrie istorie in alegerile din Moldova,cum aau facut si la noi????Era atat de sigur si optimist ca aurelul plin de rusofili platiti de kgbisti va avea un scor urias….”Mare” analist ,rusofilul asta!!!

  2. Aceste asa-zise “alegeri” reprezinta inceputul sfarsitului pentru Republica Moldova….
    Daca pana acum au trait in saracie, de acum incolo vor fi devenit sclavi si nimic mai mult! Vom asista la o depopulare a tarii, care va avea o “sorosita/rotschildiana” la conducere, incapabila sa prezerve interesul national!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *