Skip to content
Politică

ANALIZĂ Recomandările Comisiei Europene în domeniul transporturilor, greu de implementat în România. Cât de mare e decalajul față de Occident

Facebook/Comisia Europeana

Comisia Europeană a publicat zilele acestea un pachet de măsuri și recomandări către statele membre și către celelalte instituții comunitare pentru economisi energia, reducând astfel dependența de importuri de gaze și contribuind la îndeplinirea obiectivelor din Pactul Ecologic European. Una dintre comunicările Comisiei se referă la măsuri în domeniul transporturilor. Astfel, Comisia își dorește ca statele membre să ia măsuri în vederea reducerii vitezei pe autostrăzi, să încurajeze mersul pe jos, cu bicicleta și cu trenul. Totodată statele membre ar trebui să încurajeze transportul public și micromobilitatea în zonele urbane. Toate aceste lucruri sunt importante în contextul obiectivelor propuse – acelea de a reduce dependența de gazul rusesc și de a reduce în acest proces și poluarea. Partea proastă e că România stă prost în ceea ce privește majoritatea recomandărilor.

Piste de biciclete insuficiente

Bucureștiul este una dintre cele mai aglomerate capitale din lume și, totodată, una dintre cele mai poluate. În ansamblu, țara noastră este în topul poluării aerului în zonele urbane din UE. Potrivit datelor Eurostat, valorile poluării au ajuns la 12,6 ľg/m3 (micrograme pe metrul cub) în 2019, de la 25 ľg/m3 în 2015, continuând să fie peste nivelul recomandat de OMS, de 10ľg/m3. Astfel, cea mai mare medie anuală a concentraţiei de particule fine (PM2,5) se regăseşte în zonele urbane din Bulgaria (19,6 ľg/m3), Polonia (19,3 ľg/m3) şi România (16,4 ľg/m3).

 

Inquam Photos / Octav Ganea

 

Bucureștiul supra-aglomerat de automobile nu are nici piste suficiente pentru biciclete. Astfel, în Capitală sunt doar patru trasee de piste pentru biciclete, care totalizează aproximativ 48 de km. Traseul 1 are două ramificații: Ramura 1: Piaţa Victoriei – Bdul. Aviatorilor – bdul. Beijing – str. Nicolae Caranfil – Șos. Pipera; Ramura 2: Bdul. Constantin Prezan – Șos. Kiseleff – Piața Presei Libere. Traseul 2 începe de la P-ța Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Șos. Ștefan cel Mare – Șos. Mihai Bravu. Traseul 3 începe la Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenței – Bd. Națiunile Unite (Pod Grozăvești). În fine, traseul 4 începe la Bd. Libertății – Piața Constituției – Bd. Unirii – Bd. Decebal – Bd. Basarabia – Stadionul Național. Problema este că multe dintre acestea nu sunt conectate între ele, fiind mai degrabă izolate.

Cu cei 48 de km de piste pentru biciclete, Bucureștiul nu se poate compara cu oraș precum Paris, unde găsim numai puțin de 767 de km de piste pentru biciclete, sau Amsterdam unde avem 700 de km. Primăria Capitalei promite că va mai construi anul acesta câteva piste, însă Bucureștiul rămâne departe de alte mari metropole europene la acest capitol.

Deficiențe la transportul public

Nici la capitolul transport public, capitala României nu stă mai grozav. Așa cum arată o analiză recentă, deși transportul în comun din București este ceva mai ieftin decât în alte capitale europene, timpul de așteptare și starea mijloacelor de transport sunt mai proaste decât în alte orașe europene. Potrivit STB, 35% din bucureșteni folosesc transportul public pentru efectuarea călătoriilor. Comparativ, 38% din cetățenii Londrei folosesc transportul în comun și 42% din cetățenii Madridului. Viteza tramvaielor din București este aproape cea mai mică din Europa – 12,9 km/h comparat cu 19 km/h, spre exemplu, în Praga.

 

Inquam Photos / Octav Ganea

 

Potrivit unui studiu realizat în 2020, Bucureștiul se află pe locul 22 când vine vorba de calitatea serviciilor de transport în comun. Cele mai proaste servicii oferă orașe precum Alexandria, Drobeta Turnu-Severin și Călărași, în timp ce cele mai bune servicii se găsesc în Oradea, Brașov și Cluj-Napoca.

Probleme cu trenurile din România

România este deficitară și la capitolul căi ferate. Comisia recomandă transportul oamenilor cu trenul, dar căile ferate române sunt într-un stadiu de subdezvoltare cronică. Imaginea de ansamblu a transportului feroviar din România este legată de timpii lungi de așteptare, defecțiuni pe traseu, vagoane vechi și locomotive din anii ’60 – ’70. În mod aproape halucinant, unele trenuri au ajuns să circule cu viteze mai mici decât trenurile trase de locomotivele cu aburi din secolul al XVIII-lea. În medie se operează cu o viteza comercială de sub 50 de km/oră pentru trenurile de călători, lucru care ne clasează efectiv pe ultimele locuri din Europa la viteza trenurilor. Deși există un consens cvasi unanim legat de necesitatea investițiilor masive în Căile Ferate Române, acesta rămâne mai degrabă un deziderat pe hârtie și la nivelul declarațiilor făcute de unii politicieni.

 

Inquam Photos / Octav Ganea

 

Cu alte cuvinte, România are de recuperat un decalaj imens față de Occident. Aceste măsuri propuse de Comisia Europeană se vor implementa mult mai ușor în alte metropole europene care au deja infrastructura necesară în funcțiune și trebuie să aducă eventual doar unele îmbunătățiri minore. Realitatea e că România are nevoie de reforme masive dacă vrea să se alinieze la standardele europene privind transportul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *