Skip to content
Politică

Analiza referendumului pentru redefinirea familiei. Statistică și adevăr EXCLUSIV

coalitiapentrufamilie.ro

Referendumul privind redefinirea căsătoriei în Constituție, ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie, ar putea avea loc în această toamnă, după cum anunța șeful PSD și președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea, la începutul lunii septembrie. Având în vedere că subiectul va fierbe în curând în toată mass-media, propun o analiză privind șansele pe care le are această inițiativă să treacă de votul hotărâtor al poporului român hrănit din ce în ce mai mult din online.

Legea cifrelor sau o privire pe la spatele online-ului

S-ar putea ca analiza datelor anterioare să nu ne fie extrem de utilă pentru realizarea unor estimări în privința ratei de participare la referendumul Coaliției pentru Familie, din mai multe considerente: unul ar fi acela al capacității Coaliției de a mobiliza populația, pentru a-și exprima punctul de vedere. Deși subiectul a fost intens mediatizat, cumva Coaliția pentru Familie nu a reușit, contrar așteptărilor, să ajungă pe buzele tuturor românilor. Ce-i drept promovarea a dat ceva rezultate, mai ales în rândul credincioșilor care au urmat îndemnul unor  lideri spirituali, dar oare e suficient cât să modifice Constituția unei națiuni?

Coaliția pentru Familie și-a atins apogeul ca subiect de interes în rândul internauților în luna mai a. c, conform Google Trends, mai precis în săptămâna în care a fost adoptată prin vot iniţiativa cetăţenească prin care familia ar urma să fie redefinită în Constituţie drept o instituţie ce “se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”.

Să ajungi în topul preferințelor de căutare Google nu e puțin lucru, deși românul are ciudăţeniile lui în ceea ce privește internetul. Ca fapt divers, țin să menționez că analiza Google a anului 2016, ne arată că românul se confruntă cu întrebări existenţiale precum Ce este timpul? Cine e Carlas Dreams? Cum se programează pc-ul să se oprească? Și clar iubirea pentru fotbal ne definește ca popor, cea mai populară căutare a anului trecut fiind Euro 2016.

Revenind la CpF, deși s-a exprimat un interes pentru acest subiect, conform Google AdWords, în perioada mai-iunie 2017, când sintagma ”Coaliția pentru Familie” a atins apogeul în preferințele românilor, media a fost doar între 1 000 și 10 000 de search-uri, în timp ce subiectul referendumului a fost căutat între 100 și 1000 de ori. Așadar popularitatea și intersul pentru ”Coaliția pentru familie” pe Google este modest.

Pe Facebook situația este diferită.

În prezent această rețea de socializare are 9.600.000 de utilizatori din România, ea făcându-se ”vinovată” de marele mobilizări la proteste, propagandă politică și chiar punerea într-o lumină favorabilă sau mai puțin favorabilă a unor politicieni/personaje mondene sau alte vedete ale internetului, devenind, evident, și un bun instrument de marketing. 

Înainte de a analiza rezultatele pe care pagina Coaliției pentru Familie le are pe Facebook, să ne gândim puțin la publicul targhetat. După ce am văzut ultimele date demografice înregistrate cu ajutorul paginii facebrands.ro nu m-aș mira ca pagina CpF să aibă un succes răsunător, dat fiind faptul că profilul utilizatorii FB e apropiat de cel al susținătorilor ideilor promovare de aceasta grupare. Așadar, iată un tipar:

Este clar că această statistică este una orientativă, având în vedere că din procentul de 22,60% declarați singuri, putem considera că o parte dintre ei pur și simplu au decis să nu își expună public starea civilă sau alții, din numărul total de utilizatori de Facebook din România, e posibil să fi ales alte variante, din joacă să zicem. Totuși, nu cred că ar trebui să-i ignorăm pe cei 68,04% dintre ei, care se declară căsătoriți sau cei 1.09% care sunt logodiți – așadar adepți ai ideii de casătorie în sens clasic.

În România, unde așa cum știm cu toți căsătoriile homosexuale nu sunt încă acceptate prin lege, această statistică ne duce la următoarea concluzie logică: Coaliția pentru Familie ar avea un public numeros pe care să îl targheteze în online, indiferent de preferințele lor ideologice declarate. Mai ales, dacă aruncăm un ochi și pe statistică de vârstă și vedem că procentul „tinerilor, frumoși și liberi”, pe care i-am putea încadra în intervalul 18-24 de ani, aflați pe Facebook este asemănător cu cel al persoanelor aflate între 35-44 de ani.

Fără a face generalizări și presupuneri privind afinitățile celor aflați în aceste intervale de vârstă, revin la concluzia anterioară, spunând că e clar că Facebook-ul a devenit o unealtă de bază în viețile românilor, accesibilă tuturor, iar dacă un ONG precum Coaliția pentru Familie ar vrea să își strângă susținători, aici ar fi locul lor.

Succes real sau sunt doar presupuneri?

Facebrands ne spune că ”brand-ul” Coaliția pentru Familie are 58.181 de fani, aflându-se pe locul 3018, din 42984, în topul paginilor de Facebook. Ce-i drept, competiția este acerbă, având în vedere că în topul paginilor românești cei mai mulți fani au pagini precum cea a Innei (11.884.798 de fani), Akcent (3.597.686 de fani), Andra, Antonia etc. La categoria nonprofit, Coaliția pentru Familie stă binișor, aflându-se pe locul 16 din 678. Mai observăm că numărul fanilor CpF, este în creștere, cel puțin în online, semn că, deși subiectul nu mai este intens discutat în presă, promotorii valorilor tradiționale reușesc să-i atingă în continuare pe români cu mesajele lor.

Acest lucru îl poate confirma și fanpage karma, care ne spune că pagina Coaliției pentru Familie are un indicator de performanță foarte bun. Acest 56% profile performance este o notă generală dată paginii și reprezintă o combinație între indicatorul de engagement (2,1%) care este calculat prin media numărului de like-uri, share-uri, comment-uri zilnice împărțite la numărul total de fani (care cresc în medie cu 0,58% săptămânal).

La capitolul ”post interaction” rezultatul de 0,77% nu este grozav, acesta arătând interacțiunea per post și este calculat prin media numărului de like-uri, share-uri, comment-uri per fan pentru toate postările, semn că cei care au dat like la pagina Coaliției pentru Familie nu sunt neapărat fani fideli ai postărilor, ci pur și simplu susțin inițiativa fără a o promova în mod special. 

Aici poate fi o cheie în care să traducem reacția la referendum. Ne întrebăm: dacă activitatea pe această pagină nu este susținută și încurajată decât de un procent mic din cei peste 58.000 de fani, câți dintre ei ar susține-o și dincolo de online, ieșind la vot pentru referendum?

Răspunsul pentru această întrebare poate veni direct de la CpF, care ar spune că referendumul este susținut oricum de cei 3 milioane de oameni care au semnat petiția pentru această inițiativă. 

Să lăsăm cifrele privind popularitatea CpF deoparte și să ne gândim mai mult la cele 3 milioane de semnături.

Cadrul legal specific pentru desfășurarea referendumului este dat de Legea nr.3/2000, cu modificările și completările ulterioare. Cea mai importantă modificare a fost operată prin Legea nr.341/ 2013, prin care s-a modificat ordinul de mărire a ratei de participare a cetățenilor la referendum pentru recunoașterea validităţii acestuia.

Dacă textul vechi al legii prevedea că validitatea referendumului este dată de participarea a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, forma actuală spune simplu: ”referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.

Mai departe, Art. 4 adaugă:” rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente”.

La ce o fi bună schimbarea asta? Ne jucăm de-a matematica? Nu, doar o folosim.

La ultimele alegeri, cele parlamentare din decembrie 2016, pe liste erau trecute 18.263.875 de cetățeni, deci pentru ca acest referendum pentru familie să treacă, ar fi nevoie ca 5,479,763 de persoane să iasă la vot. În România participarea la referendumului nu este covârșitoare. Analizând cele 5 referendumuri pe care le-a avut România, până acum, media de participare a fost de 8,140,896 de persoane. Dacă exprimarea românilor la referendumul pentru familie este aceeași, am zice că este insuficient pentru ca referendumul sub formă veche a legii să treacă. Dar a avut loc o abilă schimbare a legii și aceste calcule trebuie refăcute. Pentru ca noul referendum să fie validat este nevoie doar de un procent de 30% din persoanele înscrise pe liste. Care ar fi situația dacă am presupune că acest subiect nu reprezintă atât de mult interes precum cel al demiterii președintelui României- ca în cazul ultimului referendum sau dacă luăm în calcul altă prezență la vot: cea de la ultimele alegeri, când 7.212.022 de persoane au votat? Ei, bine, chiar și în această situație, procentul de 39,49% este mai mult decât suficient pentru ca referendumul pentru familie să fie validat.

Așadar am fi în situația: „Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente”.

Aici începe lupta.

Revenim acum la șansele ca ideile susținute de Coaliția pentru Familie să se transforme în articol în Constituție.

Dacă pornim de la pragul minim necesar, acest 25%, înseamnă că din 5,479,763 de români, 1,369,941 ar trebui să voteze pentru modificarea Constituției. Chiar dacă nu ne conving cele 3 milioane de semnături, parcă ai zice că un milion și ceva tot e al unor oameni care vor vota DA.

Creștem puțin miză, la fel și participarea și luăm cifra de 7.212.022 de la ultimele alegeri și ajungem la 1,803,001. Probabilitate este din nou mare ca rezultatul să fie DA.

Mărim și mai mult participarea potențială, până la media ieșirii la vot din toate referendumurile organizate până acum; din 8,140,896 am ajunge la al doilea prag de 2,035,224 de voturi pentru. Începem să ne găndim mai mult la câte dintre semnaturi sunt reale și oferite din convingere.

Vă propun și scenariul utopic în care toți cei care au semnat pentru modificarea Constituției vor ieși la vot și doar ei să fie cei care se pronunță favorabil. Ca referendumul să nu însemne susținerea ideilor CpF, adică doar 24% voturi pentru, ar fi nevoie de o prezență la vot de 12,500,000 de persoane – o prezentă puțin mai mare decât cea din turul doi al alegerilor prezidențiale din 2014, unde s-au luptat Victor Ponta și Klaus Iohannis. Se poate? De asta online-ul e așa important. Ar putea din nou, să facă diferența.

Întrebări cu răspunsuri neștiute încă:

Este referendumul inițiat de Coaliția pentru Familie un subiect atât de important încât să vedem o mobilizare în masă la vot?

Cât influențează preferințele alegătorului la referendumul pentru familie, partidele politice?

Mișcările împotriva CpF din societatea civilă, au un impact pozitiv sau nu există publicitate negativă?

Chiar dacă nu la fiecare dintre aceste întrebări, o seamă de răspunsuri le vom afla în curând…

 

1 comentariu la “Analiza referendumului pentru redefinirea familiei. Statistică și adevăr EXCLUSIV

  1. Recitiți cu atenție acest pasaj: „Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente”

    Încă o dată: „cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente”

    Mai exact: „listele electorale permanente”

    Adică 25% din 18 milioane, nu din cei ce se prezintă la vot.

    Mai încercați.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *