România a investit sume importante în digitalizare, în ultimul deceniu, dar acest lucru nu a dus și la o reducere a numărului de angajați din instituțiile statului. România a rămas cu mult în urma altor state UE, care și-au digitalizat și îmbunătăți serviciile.

Criza economică din 2008 a redus numărul bugetarilor, care după guvernarea Tăriceanu ajunsese la 1,4 milioane. În 2019, numărul bugetarilor scăzuse la 1,23 de milioane și reprezentau 26% din numărul total de muncitori din România. Dintre aceștia, 800.000 erau angajați în administrația centrală, iar 430.000 în administrația locală.

În 2023, numărul total de bugetari crescut la 1,28 de milioane. Doar 461.000 lucrau în administrația locală, iar restul în administrația publică centrală. După criza economică, numărul bugetarilor a continuat să crească, însă România continuă să aibă deficit de profesori, medici și polițiști. Numărul bugetarilor crește foarte mult mai ales în instituțiile controlate politic și se menține deficitul acolo unde ar fi nevoie de profesioniști.

Digitalizarea nu reduce numărul bugetarilor

În ultimul deceniu, România a investit în digitalizarea diferitelor servicii publice. România a introdus serviciul ghiseul.ro pentru plăți online, care ar fi trebuit să înlocuiască ghișeele din primării și alte instituții. Acest lucru nu s-a întâmplat. Nicio primărie nu a renunțat la angajații de la ghișeu și continuă să primească plăți în numerar.

Guvernul anunță limitarea plăților cu cash în magazinele din România, dar nu a interzis cash-ul în instituțiile publice. Digitalizarea ar fi trebuit să scoată numerarul din instituțiile publice, pentru a oferi servicii mai rapide și mai sigure cetățenilor. Însă instituțiile statului sunt în continuare dependente de numerar și chitanța scrisă de mână.

Doar 1,5 milioane de români folosesc în prezent platforma ghiseul.ro pentru a plăti taxele și impozitele către diferite instituții. Cea mai mare creștere s-a înregistrat chiar în perioada pandemiei.

Bilete la ghișeu

Un alt capitol la care țara noastră se face de rușine este cel al biletelor vândute la ghișeu. CFR Călători a instalat, în 2010, primul automat pentru bilete în Gara de Nord din București. A fost un dezastru total, deoarece după 13 ani de la acel eveniment, ghișeele din gară sunt în continuare cele mai folosite.

Toate gările CFR au ghișee deschise, iar plata la automat nu convinge pe nimeni, mai ales că aparatele cumpărate de CFR acceptă doar plata cu cardul.

STB, compania de transport din București, încă mai folosește chioșcurile de vânzare a biletelor. STB a introdus de mai mulți ani automatele pentru bilete în diferite puncte din capitală (Aeroportul Otopeni, Piața Unirii, Piața Romană, Gara de Nord și Mihai Bravu), dar nu a renunțat la ghișeele de vânzare. În 2022, STB a decis să accepte doar plata cu cardul în aceste ghișee, iar un an mai târziu a decis să cumpere automate. Planul STB este acela de a înlocui ghișeele cu automate de bilete, însă nu se știe peste cât timp.

Metrorex folosește de 12 ani automatele de bilete, dar nici această companie nu a închis casele de bilete de la stațiile de metrou.

La capitolul digitalizare, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană, iar acest lucru este vizibil zi de zi în București, pentru că în orașele mai mici situația este și mai complicată. Digitalizarea României este pe mâna unor persoane care nu au nicio experiență în acest domeniu și nu înțeleg ce impact ar trebui să aibă digitalizarea în societatea românească.

Italia și Franța, societăți digitalizate

Italia și Franța nu sunt campioane la digitalizare, însă serviciile pe care le oferă sunt cu mult superioare celor din România. În ambele țări, biletele pentru transportul public, mai ales în marile orașe, sunt achiziționate de la automate disponibile în stațiile de metrou sau gările din oraș. Astfel, acestea au închis centrele pentru vânzarea biletelor și au mai lăsat doar câteva ghișee care oferă servicii pentru cei care au abonamente (precum înregistrarea în sistem, eliberarea cardului de abonament, reduceri și altele). Dar odată ce ai un abonament, acesta poate fi reîncărcat online sau la automatele disponibile la metrou sau în stații.

Biletele de tren sunt, de asemenea, achiziționate la automate care permit plata în numerar sau cu cardul, oferă chitanță sau chiar posibilitatea de a achiziționa abonamente. Ambele țări beneficiază de aplicații pentru achiziția de bilete pentru tren. În doar câteva minute poți să ai direct pe telefon biletul de tren, fără extra-costuri. Acest lucru facilitează foarte mult deplasarea călătorilor, într-o eră în care persoanele sunt dependente de telefoane.

De asemenea, ambele țări au redus drastic ghișeele pentru bilete de tren. În micile orașe biletele se vând exclusiv la automatul de bilete sau online. Unele baruri sau centre private de servicii pot oferi vânzarea de bilete, dacă au un acord cu societățile de transport.

Fenomenul digitalizării din Franța și Italia, mai ales în domeniul transportului, a închis majoritatea centrelor de vânzare a biletelor. În marile orașe precum Milano, Paris sau Roma există în continuare câteva ghișee, mai ales pentru turiștii care au nevoie de informații suplimentare sau nu se descurcă cu automatele de bilete, sau pentru cei care folosesc abonamente. Numărul acestor ghișee este foarte mic și programul redus, servind mai mult ca centru de informații pentru călători.

Identitate digitală

Italia și Franța folosesc de mai mulți ani identitatea digitală, care poate fi accesată atât printr-un cont online, cât și cu cartea de identitate digitală. Identitatea digitală le oferă cetățenilor accesul foarte rapid la mai multe servicii online.

Spre exemplu, italienii pot accesa online toate informațiile despre locul lor de muncă, își pot completa și depune online declarația de venit, își pot schimba online rezidența, pot plăti toate taxele online, pot solicita diferite bonusuri online, pot depune online actele pentru pensie sau șomaj, pot schimba online medicul de familie, se pot programa online la medic în spitalele de stat.

Toate acestea servicii online sunt controlate de funcționari ai statului care ulterior verifică documentele și aprobă serviciile. Dar se elimină timpul pierdut la ghișeu și marele avantaj e că se pot depune documentele la orice oră, iar cetățenii nu sunt condiționați de programul funcționarilor publici.

Franța oferă și ea online multe astfel de servicii, reușind să elimine cozile din instituțiile statului și să ofere servicii mai bune și mai rapide. Ambele state UE au inclusiv aplicații care le permit cetățenilor să acceseze toate aceste informații și servicii direct de pe telefonul mobil, după ce s-au conectat cu identitatea lor digitală.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News