Skip to content
Educație

ANALIZĂ Reformele care au distrus sistemul de educație: de la „baronii manualelor” la examene de bac cu rate istorice de nepromovare

Inquam Photos/Octav Ganea

Sistemul de educație din România a suferit numeroase schimbări, însă elevii și părinții și-au pierdut încrederea în unitățile de învățământ. România se confruntă cu o scădere a numărului de elevi, care va pune mari probleme pentru piața muncii. Generațiile de elevi de după 1989 au suportat schimbări peste schimbări, care nu au crescut deloc calitatea sistemului de educație.

Anii 90 și industria manualelor

Reforma educației a apărut imediat după evenimentele din 1989 și a fost făcută de Institutul de Științe ale Educației, sub coordonarea și cu ajutorul financiar al Băncii Mondiale. Partidele din Frontul Salvării Naționale au votat în Parlament proiectul propus de Banca Mondială, prin care se dorea descentralizarea învățământului, schimbarea programelor școlare, privatizarea producției de manuale (care câțiva ani mai târziu a devenit una dintre cele mai importante afaceri din România).

Cu banii împrumutați de la Banca Mondială pentru reforma educației, România a finanțat tipărirea de manuale alternative și astfel a apărut piața manualelor în România, cu diferite grupuri de interese care încearcă să obțină profit de pe urma elevilor și profesorilor. Mulți ani mai târziu, diferiți politicieni români au recunoscut dezastrul din învățământ provocat de industria manualelor, estimată la zeci de milioane de euro.

În 2017, Liviu Pop, fost ministru al educației, acuza industria manualelor că îi supraîncărca pe elevi cu diferite cărți care nu au și o justificare pedagogică. „Din nefericire, comercializarea de manuale şi de alte materiale didactice a devenit o afacere profitabilă pentru unii, dar nu şi pentru copii şi părinţi. S-a ajuns la o supraîncărcare de cărţi, cărţulii şi caieţele, care nu au nicio justificare pedagogică, ci doar pe aceea a profitului gras. Presa a scris despre o mafie a manualelor şi, din păcate, această sintagmă se apropie de adevăr. Edituri şi persoane au beneficiat şi beneficiază în continuare de poziţia de putere pe care o ocupă în sistemul de educaţie pentru a acumula profituri. Este imoral şi este ilegal”, preciza Pop. De asemenea, în 2019, tot Liviu Pop avertiza că Ministerul Educației era condus de „baronii manualelor”.

Dumitru Mazilu, Ion Iliescu și Petre Roman – Frontul Salvării Naționale, 1989. Sursa: Wikipedia.org

De asemenea, tot în anii 90 s-au făcut primii pași pentru privatizarea educației, pentru trecerea de la o educație controlată și finanțată de stat, la o educație finanțată privat, pentru a obține profit și controlată de diferite grupuri de interese. Educația a început să fie văzută ca o sursă de capital pentru companiile private. Spre exemplu, Radu Szekely a ajuns secretar de stat la Ministerul Educației (propus de USRPLUS), deși acesta este co-fondatorul unei școli private.

Școlile de arte și meserii și falimentul lor

După prima lege a educației post-comuniste, din 1995, guvernele au continuat să aducă doar mici modificări. În 2003, Ecaterina Andronescu, la primul său mandat la conducerea Ministerului Educației, a introdus Școlile de Arte și Meserii (SAM), o formă de învățământ de 2 ani care trebuie să-i pregătească pe elevi pentru piața muncii. După cei 2 ani la SAM, elevii mai urmau 3 ani de liceu și puteau susține examenul de bacalaureat.

SAM-urile au fost imediat un faliment, deoarece nu aveau capacitatea să pregătească elevii pentru piața muncii. Lipsa de echipamente pentru practică, lipsa de maiștri și profesori, lipsa finanțării au arătat că SAM-urile erau doar cea mai slabă formă de învățământ din România, unde se regăseau toți elevii care nu reușeau să promoveze examenul de la sfârșitul clasei a opta.

Ecaterina Andronescu. Sursa foto: psnews.ro

În 2009, tot Ecaterina Andronescu decide să desființeze SAM-urile. Locurile de la SAM au fost transferate la liceele tehnologice, fără a se rezolva problemele. Aceiași elevi, cu aceleași probleme deveneau absolvenți de liceu. Liceele tehnologice au cea mai mică rată de absolvire a examenului de bacalaureat, doar 45%, nici măcar jumătate dintre elevi nu reușesc să promoveze examenul, în timp ce liceele teoretice au o rată aproape dublă, 86%.

Comisia lui Băsescu și dezastrul de la bacalaureatul lui Funeriu

Klaus Iohannis nu este primul președinte care are o comisie prezidențială pentru reforma în educație. Înainte sa a fost Traian Băsescu, care în 2007 voia să modifice sistemul de educație din România. Președintele Comisiei lui Băsescu era Mircea Miclea, fost ministru al educației între 2004 și 2005. Consilierul lui Băsescu pentru educație era profesorul Cristian Preda, fost europarlamentar.

Daniel Funeriu a introdus o reformă prin care elevii erau priviți ca niște infractori: mai multe examene, mai multe ore, mai multă presiune pe elev, schimbarea sistemului de evaluare, politizarea conducerii unităților de învățământ, introducerea camerelor video în sălile de examen. Doar 45% dintre elevi au reușit să promoveze bacalaureatul în 2011 după ce a fost introdusă reforma lui Funeriu și 44% în 2012, fiind anii cu cea mai mică rată din istoria României.

Sursa foto: Facebook/ Daniel Funeriu

Fostul ministru s-a apărat și a spus că modificările pe care le-a introdus au fost propuse de Comisia prezidențială condusă de Miclea. „Nu am venit la minister cu tolba goală, aveam în tolbă un proiect al Comisiei prezidențiale făcută de domnul Miclea”, declara Funeriu în 2011.

Vocea elevilor în sistemul de educație

După anii slabi din criza economică, când au suferit inclusiv profesorii după ce Guvernul le-a redus salariile, în sistemul de educație din România a început să se audă tot mai puternic și mai des vocea elevilor. În ultimii ani, sistemul de educație își dorește să se concentreze mai mult pe elevi și propune o relaxare a sistemului de evaluare. Ministrul Sorin Cîmpeanu își dorește eliminarea unor examene, modificarea bacalaureatului sau schimbarea sistemului de notare a elevilor. De asemenea, se continuă procesul de descentralizare, ce ar putea să le permită universităților să aibă mai multă autonomie. Politizarea instituțiilor de învățământ rămâne în continuare una dintre marile probleme, chiar și după ce s-au introdus examene pentru funcțiile de conducere. Totodată, crește și influența părinților în sistemul de educație, deoarece își doresc mai multă putere pentru a decide viitorul elevilor.

Sursa foto: Facebook/ Sorin Cîmpeanu

Reformele propuse de Sorin Cîmpeanu au fost criticate de mai mulți intelectuali din România.

Ori noi vedem mai mult măsuri care să protejeze anumite interese, nu prea vedem măsurile care să vină în sprijinul elevilor, nu văd care este acea coaliție largă de susținere, pentru că aproape toată lumea care s-a exprimat, s-a exprimat în sensul dezaprobării acestor măsuri și nu susținerii lor”, a declarat rectorul Remus Pricopie, fost ministru al educației, pentru PS News.

Scriitorul Varujan Vosganian a criticat dur, într-un interviu pentru PS News, noul examen de bacalaureat propus de Sorin Cîmpeanu: „Mi se pare că este aceeași formă de slugărnicie la adresa unei viziuni înguste care vine de la Uniunea Europeană. Este un examen de bacalaureat care s-ar putea da oriunde în Uniunea Europeană, pentru că este un examen al globalizării. (…) Este o educație a dezrădăcinării. Acest bacalaureat consfințește o educație a dezrădăcinării.”

Filozoful Andrei Cornea a arătat că sistemul de educație din România nu se îndreaptă într-o direcție bună: „Pe de altă parte, dacă schimbările ar fi bune, ar fi justificate, sigur, am putea să spunem că suntem pe un drum bun, dar nici asta nu e clar în momentul de față. Totul dă impresia că se fac schimbări de dragul schimbării, ca să se spună că se face ceva. Realitatea e că lucrurile stau prost în materie de învățământ, de educație”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *