România are un sistem de educație profund disfuncțional. Rezultatele examenului de titularizare relevă explicit lucrul acesta de câțiva ani de zile. Anul acesta mai mult de jumătate dintre candidaţii la examenul de titularizare pentru ocuparea unor posturi didactice în învăţământul preuniversitar au obţinut note sub 7, adică au picat examenul.
O treime dintre ei au note între 5 şi 7, în timp ce 127 au obţinut nota 10.
De asemenea, 26 de candidaţi au fost eliminiaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Altfel spus, rata de promovare la examenul de titularizare este mai mică la profesori decât rata de promovare de la Bacalaureat și Evaluare Națională.
Un dezastru anunțat
Rezultatele de astăzi nu ar trebui sa mire însă pe nimeni. De ani de zile cei care se prezintă la examenul de titularizare obțin note extrem de slabe. De pildă, anul trecut, după contestațiile care au dus la mărirea a peste 3.000 de note, rata notelor peste 7 a fost de doar de 50,73%. În 2021, după contestații, era 46,71%, potrivit Ministerului Educației. Aceste avea sa fie cel mai slab rezultat din ultimii 5 ani, de până atunci. Mulți profesori au fost eliminați și în acest caz pentru fraudă. Rezultate ceva mai bune au fost obținute în anul pandemic 2020, când 58,66% dintre cadrele didactice care au dat concursul de titularizare au reușit sa ia peste 7.
Prin urmare, există un trend vizibil de câțiva ani. În ultimii 3 ani rezultatele la titularizare au fost în general proaste, anul 2021 fiind cel mai slab.
Trei concluzii
Ținând cont de rezultatele extrem de slabe din ultimii ani, pot fi trase în linii mari trei concluzii.
Prima concluzie e aceea că există o evidentă lipsă de pregătire adecvată. Absența unui număr mare de profesori care nu au trecut examenul de titularizare poate indica o lipsă de pregătire adecvată în ceea ce privește conținutul și metodele de predare necesare pentru a obține calificarea. Ar putea fi nevoie de o revizuire a programei de pregătire și a resurselor disponibile pentru a spori șansele profesorilor de a trece examenul.
În al doilea rând, putem vorbi despre o potențială criză de cadre didactice. Dacă un număr semnificativ de profesori nu pot preda din cauza lipsei titlului de titular, acest lucru poate indica o potențială criză de cadre în sistemul educațional. Dacă nu există profesori suficienți pentru a acoperi necesitățile școlilor și ale elevilor, s-ar putea pune în pericol calitatea educației și ar putea fi necesare eforturi urgente pentru a atrage și a pregăti mai mulți profesori.
În fine, există o posibilă problemă legată de nvelul de competență al profesorilor existenți. Cu alte cuvinte, profesorii care nu au trecut examenul de titularizare nu îndeplinesc standardele de competență necesare pentru a preda în mod eficient. Aceasta ar putea ridica întrebări cu privire la pregătirea și evaluarea profesorilor în sistemul educațional și poate sugera nevoia de măsuri de îmbunătățire a calității forței de muncă din învățământ.
Toate aceste lucruri indică o criză serioasă a sistemului de învățământ din țară. Fără profesori buni nu putem vorbi despre elevi buni, iar fără elevi buni nu putea vorbi despre viitori cetățeni buni. Totul începe și se termină cu școala și de aceea statul trebuie sa se angajeze la o reformă și mai vastă a sistemului de învățământ, axată de data aceasta pe profesori.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
