România și Bulgaria vor adera la Schengen cu granițele terestre începând cu 1 ianuarie 2025. Decizia luată în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a fost anunțată de președinția maghiară a UE, fiind salutată de oficiali ai Uniunii Europene.
Aderarea României la spațiul Schengen reprezintă un moment istoric și un succes remarcabil într-un proces marcat de multiple provocări și reforme de-a lungul anilor. Această decizie, confirmată de Consiliul Justiție și Afaceri Interne sub președinția maghiară a Uniunii Europene, vine după decenii de eforturi susținute pentru a atinge standardele europene.
Contextul istoric al aderării la Schengen: obstacolele politice și diplomatice
România a devenit membru al Uniunii Europene în 2007, alături de Bulgaria, moment care a marcat intrarea țării într-un proces amplu de integrare europeană. Una dintre principalele aspirații ale României a fost aderarea la spațiul Schengen, care garantează libertatea de circulație în interiorul granițelor statelor membre.
Din 2011, România a îndeplinit criteriile tehnice necesare pentru aderare, conform rapoartelor de evaluare. Aceste criterii au inclus implementarea unor sisteme avansate de supraveghere la frontiere, inclusiv utilizarea tehnologiilor moderne pentru monitorizare, adoptarea unui cadru legislativ adecvat, aliniat la normele europene privind securitatea frontierei, dar și colaborarea transfrontalieră eficientă, prin schimburi de informații și exerciții comune cu alte state membre.
Cu toate că evaluările tehnice erau favorabile, aderarea a fost blocată în mod repetat de considerații politice. Unele state membre au invocat preocupări legate de corupție, statul de drept și migrația ilegală. Votul unanim necesar pentru aprobarea extinderii spațiului Schengen a fost de mai multe ori obstrucționat, în special de Olanda și mai ales Austria. Viena a încercat să oprească aderarea României din cauza unei retorici populiste pe plan intern, în context electoral. Așa cum s-a văzut însă după ridicarea veto-ului dat de Austria, această măsură a fost strict populistă
Pentru a aborda aceste preocupări, România a implementat o serie de reforme esențiale. În primul rând, statul a consolidat instituțiile anticorupție, prin activitatea intensă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și alte structuri judiciare. A fost de asemenea modernizată infrastructura de frontieră, prin investiții majore în puncte de trecere și echipamente de securitate. De asemenea, cooperarea regională sporită, în special în cadrul formatelor multilaterale din Europa Centrală și de Est.
Un moment crucial a fost reprezentat de sprijinul explicit oferit de Comisia Europeană și de Parlamentul European, care au confirmat în repetate rânduri că România respectă pe deplin aquis-ul Schengen. Pe parcursul anului 2023, presiunile diplomatice exercitate de autoritățile române, sprijinite de alte state membre, au culminat cu o schimbare de poziție din partea unor oponenți tradiționali, în special Austria.
Semnificația deciziei de aderare
Aderarea la spațiul Schengen cu granițele terestre va aduce beneficii semnificative. În primul rând, vorbim despre facilitarea circulației persoanelor și reducerea timpilor de așteptare la frontiere. În al doilea rând, vorbim despre creșterea schimburilor comerciale datorită eliminării controalelor vamale pentru transportul rutier, dar și despre consolidarea integrării europene, demonstrând că România este un partener de încredere în cadrul UE.
Așadar, decizia de a permite aderarea României la spațiul Schengen începând cu 2025 este rezultatul unui efort diplomatic susținut de mai bine de un deceniu și accelerat în ultimul an. Aceasta reflectă nu doar capacitatea tehnică a României de a securiza frontierele externe ale UE, ci și progresul său constant în domeniul statului de drept și al reformelor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
