Skip to content
Politică

ANALIZĂ România își pierde populația activă. De ce exodul forței de muncă, populismul și „ura față de străin” pot pune economia pe butuci

Un studiu recent publicat de Institutul Național de Statistică (INS) arată că ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% din anul 2002 până la 13% în prezent. Altfel spus, aproape un român din opt cu domiciliul în România locuiește, de fapt, în străinătate, ceea ce face diferența între populația legală și cea de facto să fie de aproape trei milioane de persoane.

Datele INS fac lumină pe marginea unui subiect sensibil pentru partidele mainstream din țară – fenomenul migrației acute a românilor în Europa de Vest. De-a lungul timpului, acest fenomen a reprezentat o temă recurentă în campaniile electorale ale partidelor politice din România. El a rămas însă în ultimii ani o temă periferică, cu atât mai mult cu cât partidele au fost nevoite să se confrunte cu alte fenomene provocate de globalizare – epidemia de coronavirus de pildă. Dar odată cu trecerea timpului, așa cum arată și statisticile INS, numărul românilor care au ales să părăsească țara a crescut în mod constant până în punctul în care a devenit o adevărată problemă politică.

Reducerea populației reprezintă în prezent o problemă la nivel european. Ea are drept cauză principală scăderea natalității pe continent însă pierderea populației prin emigrare poate să amplifice fenomenul. Proiecțiile arată că până în 2050, populația României s-ar putea reduce drastic până în jurul valorii de 15,1 milioane de locuitori. Unele state precum Germania au găsit modalități timpurii pentru a face față acestui fenomen: primirea de refugiați din state precum Siria care pot aduce totodată un plus valoare societății. Alte state în care predomină curente populiste și ultra-naționaliste precum Ungaria au respins varianta imigranților sirieni pe care îi văd ca pe un risc la adresa securității naționale. Mai grav este însă că în lipsa unei soluții pe termen lung scăderea populației poate avea un impact masiv și asupra serviciilor sociale. Sistemul de pensii este gândit în majoritatea statelor astfel încât forța de muncă care intră pe piața muncii să o depășească întotdeauna pe cea care iese de piața muncii. În felul acesta pensiile pot fi plătite. State care se confruntă cu problema scăderii populației vor încerca să modifice constant sistemul de pensii, crescând vârsta de pensionare, pentru a face față noii realități. Este și cazul României.

Plecarea populației se traduce nu doar printr-o lipsă acută de forță de muncă în domeniul „gulerelor albastre”. Din România pleacă și foarte mulți absolvenți de studii superioare, printre care și medici. Lipsa medicilor a devenit vizibilă abia în momentul declanșării pandemiei de coronavirus care a dus la un colaps al sistemului medical din România.

Partidele politice mainstream se vă lipsite de idei în acest moment cu privire la depășirea acestui fenomen îngrijorător. Partidele nu par a nu găsi soluții pentru a-i atrage înapoi pe românii plecați în afara granițelor, dar nici nu se încumetă să înlocuiască prea mult forța de muncă lipsă din țară cu muncitori din alte state. Nu există un program național de încurajare a imigrării de pildă. Românii plecați în Europa de Vest se simt astfel dezrădăcinați și cad adesea în plasa promisiunilor demagogilor și a populiștilor care intenționează să-i folosească strict în scopuri electorale. Fenomenul rămâne însă unul îngrijorător, iar toate tendințele de viitor arată că acest fenomen se va amplifica în anii următori.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *