România a convocat Consiliul de Securitate al ONU, pentru prima dată în istorie, după ce o dronă de fabricație rusească a lovit un bloc din Galați, rănind ușor două persoane. România acuză Rusia de încălcarea dreptului internațional, ceea ce pentru ONU nu mai este o noutate, însă puterile organizației internaționale rămân unele foarte limitate.
„România a cerut convocarea de urgență a Consiliului de Securitate ONU iar mesajul nostru comun a fost simplu: acest comportament al Rusiei este inacceptabil și trebuie să înceteze”, a declarat Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe.
Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a acuzat Rusia de acest atac, însă a precizat că drona ar fi fost deviată de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Obiectivul dronei era portul Reni din Ucraina, iar apărarea Ucrainei a lovit una dintre ele, care și-a schimbat brusc direcția spre România.
Cine a fost de partea României la ONU
Ședința din Consiliul de Securitate al ONU a început cu un raport din partea Departamentului pentru Afaceri Politice și Consolidarea Păcii, care a făcut apel la încetarea focului în Ucraina și deblocarea negocierilor pentru pace. Pe lângă incidentul din Galați, Departamentul ONU a remarcat și faptul că atacurilor cu drone asupra centralelor nucleare din Ucraina continuă și a transmis că acestea ar trebui să înceteze. Dar este de remarcat că ONU nu a acuzat nicio parte, ci a încercat să aibă un rol imparțial și să militeze pentru pace.
„Incidentul de la Galați vine pe fondul unei escalade puternice a atacurilor cu rachete și drone la scară largă ale forțelor armate ale Federației Ruse asupra satelor și orașelor ucrainene, care au ca rezultat o înrăutățire tot mai mare a numărului de victime civile și distrugerea infrastructurii civile.
A existat, de asemenea, o creștere semnificativă a atacurilor ucrainene asupra infrastructurii militare, energetice și industriale în Federația Rusă, care ar fi dus la un număr tot mai mare de victime civile și daune aduse infrastructurii civile. (…)
Diplomația trebuie să primească o șansă semnificativă pentru a crea condiții pentru realizarea păcii în Ucraina. O pace justă, durabilă ș cuprinzătoare, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, a dreptului internațional și cu rezoluțiile ONU. O pace care să contribuie la un mediu regional și internațional mai stabil”, a spus reprezentata ONU.
Prima țară care a luat apărarea României a fost Letonia, care nu a ezitat să acuze Rusia. Apoi a urmat Danemarca cu un discurs asemănător.
Franța a condamnat și ea incidentul din România și a precizat că va continua să aibă un rol esențial pentru pacea în regiune. Totuși, francezii consideră că acest incident ar fi o escaladare a războiului, însă Parisul își dorește ca Moscova să vină la masa negocierilor și să nu mai continue războiul.
„Franța solicită Rusiei să se angajeze în negocieri de pace de bună-credință. (…) Franța, împreună cu partenerii săi, este gata să facă parte din acest efort și rămâne angajată să realizeze o pace justă și durabilă în Ucraina. De asemenea, va fi întotdeauna alături de România, prietenul și aliatul său”, a declarat reprezentantul Franței.
Marea Britanie a condamnat și ea Rusia pentru incidentul de la Galați, dar le-a cerut rușilor să accepte o încetare a focului „necondiționată și completă”. Alte țări care au mai fost de partea României și au condamnat direct Rusia au fost Grecia și Ucraina.
Au existat alte țări, din afara Europei, care s-au arătat indignate de atacul asupra civililor, însă nu au criticat Rusia. Totuși, aceste țări au făcut și ele apel la pace și stabilitate. Printre aceste țări se numără: Pakistan, Congo, Somalia, Bahrain și Liberia. Aceste țări au păstrat bune relații cu Rusia după izbucnirea războiul, astfel că poziția lor nu este surprinzătoare.
Cum s-au acuzat Rusia și România
Rusia a recunoscut faptul că atacă porturile Ucrainei pentru că prin acestea se face aprovizionarea armatei ucrainene. Ambasadorul Rusiei a precizat că, în cazul în care drona ar fi avut 50 de kilograme de explozibil, consecințele ar fi fost unele mult mai grave.
Totuși, Rusia respinge versiunea prezentată de președintele Nicușor Dan și precizează că o dronă interceptată de Armata Ucrainei nu ar fi reușit să mai zboare 20 de kilometri până la blocul din Galați, ci ar fi căzut pe teritoriul ucrainean.
„Dacă forțele ucrainene ar fi fost capabile să atace drona rusească lângă Reni, aceasta ar fi căzut acolo și cu siguranță nu ar fi zburat o asemenea distanță fără a exploda în aer. Circumstanțele complete ale incidentului trebuie să fie stabilite printr-o investigație amănunțită, obiectivă și depolitizată, cu implicarea părții ruse în primul rând. Suntem pregătiți să participăm la o astfel de investigație, dar numai dacă datele obiective și resturile dronei ne sunt puse la dispoziție pentru analiza noastră”, a declarat ambasadorul rus.
Poziția Moscovei nu este surprinzătoare, pentru că aceasta nu a recunoscut niciodată vreo posibilă greșeală și a acuzat mereu Ucraina, insistând pentru o anchetă internațională. Nicio organizație internațională nu și-a asumat vreo anchetă, pentru că părțile nu au fost de acord să colaboreze cu Rusia. La rândul său, Moscova a acuzat Ucraina de încălcarea dreptului internațional și atacuri asupra civililor ruși.
România nu a ezitat să răspundă Rusiei, iar Oana Țoiu, ministra de externe, a participat la ședință cu un discurs de 12 minute. MAE a prezentat un raport care arată că mai multe componente de pe drona prăbușită în Galați sunt fabricate în Rusia. Pe lângă condamnarea Rusiei, autoritățile române și-au reiterat angajamentul pentru pace în Ucraina.
„Vrem să facem parte din efortul de a opri războiul și de a avea o pace stabilă. Trebuie să căutăm împreună această cale. Reiterăm sprijinul nostru pentru un armistițiu complet, imediat și necondiționat și ne dorim o pace cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu Carta ONU și dreptul internațional, și în respectarea deplină a principiilor suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei, în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional”, a precizat ministra Oana Țoiu, la ONU.
De la această ședință a Consiliului de Securitate au lipsit opiniile exprimate direct de Statele Unite ale Americii și China, doi actori internaționali importanți. Ministra Oana Țoiu s-a întâlnit cu Mike Walz, reprezentantul permanent al SUA la ONU, însă într-un cadru separat ședinței.
De asemenea, de la Washington nu a apărut nicio reacție referitoare la acest incident, iar Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, a refuzat să comenteze. Pe de altă parte, poziția Chinei rămâne neschimbată și chiar dacă își continuă afacerile cu Moscova, în același timp vorbește și de pace.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
