România este pe harta industriei din Uniunea Europeană (UE) și are multe avantaje care o pot ajuta să depășească statele din Vestul Europei. Premierul Marcel Ciolacu a vorbit de mai multe ori despre reindustrializarea României, iar aceste declarații au atras deja atenția oficialilor Comisiei Europene.
Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene și responsabilul pentru prosperitate și strategia industrială, a vorbit la București despre rolul pe care îl poate avea România în industria Uniunii Europene.
„România va juca un rol cheie în dezvoltarea europeană industrială și în ceea ce privește materiile prime”, a spus Sejourne la București, unde a venit în prima sa vizită oficială de când a preluat mandatul în Comisie.
Vicepreședintele CE s-a întâlnit cu mai mulți lideri politici la București și a explicat că România va avea un rol cheie în industria oțelului și prelucrării materiilor prime. Această vizită este foarte importantă și pentru investitorii străini, deoarece România devine un centru industrial pentru UE.
„Nu vom putea avea oțel în Europa dacă nu susținem o filieră care să creeze cerere pentru acest oțel și apoi nu putem avea o industrie eoliană, a bateriilor, o industrie auto fără a avea oțel. Aceasta va fi un subiect în următoarele săptămâni. România este, de asemenea, în centrul preocupărilor noastre și vom ajuta acest sector”, a declarat vicepreședintele Comisiei.
În timp ce Vestul Europei are numeroase probleme industriale, România are câteva avantaje de care poate profita pentru a-i convinge pe investitorii străini să aleagă țara noastră. În primele 10 luni din 2024, comenzile noi din industria prelucrătoare din România au crescut cu 2,3% față de aceeași perioadă din 2023. Totuși, la nivelul UE rămâne o mare piedică pentru industrie: prețurile foarte mari pentru energie electrică și gaze.
Avantajele României în competiția cu Vestul
România este unul dintre statele UE cu cele mai multe materii prime, iar unele dintre ele sunt încă neexploatate. În timp ce Vestul Europei importă materii prime din afara UE, România ar putea să își dezvolte exploatarea de materii prime și prelucrarea acestora pentru a livra pentru statele dezvoltate din UE. Spre exemplu, România are resurse de litiu și cobalt, două materii esențiale pentru producția de baterii pentru vehiculele electrice. Totuși, Guvernul nu a reușit să convingă niciun investitor important să exploateze aceste resurse sau să deschidă o fabrică de baterii la noi în țară, care ar aduce investiții de miliarde de euro.
România are resurse bogate de energie și gaze, care sunt stabile și pot susține o industrie dezvoltată. Resursele de gaz din Marea Neagră reprezintă un mare avantaj pentru industria care are nevoie de această resursă pentru a produce. De asemenea, avem centrala nucleară și hidrocentralele care oferă surse stabile de energie. Industria este cel mai mare consumator de energie și nu se poate baza pe energie eoliană sau solară, ci are nevoie de centrale care pot produce zi de zi aceeași cantitate de energie. România fiind producător de energie electrică și având resurse de gaze, poate controla și prețurile, mai ales că marile companii care produc energie electrică sunt controlate de statul român, într-o proporție mai mare sau mai mică.
Forța de muncă ieftină din România este în continuare un avantaj al țării noastre, chiar dacă salariile au continuat să crească. România nu poate concura cu forța de muncă din China, care este ieftină și foarte specializată, însă poate intra în competiție cu alte state din UE.
Guvernul a menținut mereu taxele mici pentru companii, în comparație cu statele din Vestul Europei. România poate fi considerată un paradis fiscal pentru IMM-uri, iar pentru companiile mari taxa e de 16% pe profit, mai mică decât în Germania, Italia sau Franța. La acest capitol, România nu are avantajul de a oferi subvenții importante pentru industrie, așa cum fac statele bogate, însă situația se poate schimba dacă UE va propune un plan de finanțare pentru reindustrializare.
Nu în ultimul rând, progresele înregistrate în politica externă au marcat intrarea României în spațiul Schengen, ceea ce avantajează mai ales companiile. Spațiul Schengen a fost inventat pentru a facilita deplasarea mărfurilor mult mai rapid în spațiul UE, iar acest lucru se va simți și în țara noastră. Dacă se va reduce timpul pentru exporturi, atunci companiile străine pot fi atrase în România mult mai ușor.
Poate deveni România sursă de materii prime în UE?
Uniunea Europeană vorbește de mai mulți ani despre reducerea importurilor de materii prime, dar nu a luat niciodată măsuri concrete. Statele UE importă cel mai mult materii prime din China, deși unele materii prime pot fi găsite chiar în UE. Spre exemplu, 93% din magneziul folosit de statele UE este importat din China. România are mari resurse de magneziu pe care ar putea să le exploateze și să le vândă în alte state europene.
„Proiectul nostru este despre magneziu. Aici România are un potenţial uriaş, iar magneziul este clasificat drept a doua sau a treia cea mai importantă materie primă critică la nivelul UE”, a declarat Alexandru Roșu, CEO-ul Verde Magnesium, o companie care exploatează magneziul din țara noastră.
UE importă titan din China, dar acesta poate fi exploatat și în România. Astfel de materale rare sunt folosite mai ales pentru noile tehnologii. Germaniul, telurul și argintul sunt folosite pentru panouri solare și eoliene, iar acestea se găsesc și în România. Litiul și cobaltul sunt folosite pentru baterii. Telurul mai este folosit și la semiconductori. Aurul este folosit pentru telefoane mobile. România are resurse de materii prime pe care le poate vinde către industria din Vestul Europei.
Principalele probleme pentru România, în vederea exploatării acestor resurse, sunt de multe ori chiar politicile adoptate de UE, care au ajuns până la situația de a bloca mineritul. Fără o politică UE care să flexibilizeze mineritul, România nu are prea multe posibilități în exploatarea resurselor sale. Politicile din celebrul „Green Deal” au pus în pericol tocmai exploatarea resurselor din spațiul UE și creșterea dependenței de China, Rusia și țările din Africa. Cert este că României nu îi lipsesc materiile prime, dar uneori se vede blocată de birocrația europeană sau națională. Dacă UE vrea să reducă importurile de materii prime atunci trebuie să renunțe la multe dintre sloganurile ecologiste din ultimii 10 ani.
Planuri de reindustrializare, dar fără finanțare
UE traversează o criză industrială, după ce și-a redus importurile de gaze, petrol și materii prime din Rusia. Cel mai mare impact a fost în Germania, dar impactul se resimte și în Franța sau Italia, unde mari industrii își închid fabricile, precum industria auto. De asemenea, țările care depindeau de contractele cu industria germană au și ele de suferit.
La nivelul UE, liderii statelor au cerut de mai mult timp un plan de reindustrializare, iar Mario Draghi, fostul premier italian și fost președinte BCE, a prezentat un raport prin care a îndemnat Comisia să creeze imediat un plan financiar 800 de miliarde de euro pentru a susține economia UE. Astfel, există toate speranțele ca în următorii ani să existe noi surse de finanțare de care România va profita pentru a ajuta companiile să exploateze și prelucreze materiile prime. Până în 2025, UE nu are niciun plan concret pentru finanțarea reindustrializării și nici măcar nu a rezolvat problema tarifelor pentru energie electrică și gaze, care continuă să crească pe burse și să blocheze industria.
Vizita vicepreședintelui Comisiei Europene pune țara noastră pe harta reindustrializării Uniunii Europene și România poate avea un rol major dacă statele membre vor decide să-și reducă dependențele de statele din afara UE. În lipsa unei decizii la nivel european, României îi va fi foarte greu să se impună în industria UE, deoarece îi lipsesc sursele de finanțare și o legislație europeană care să îi permită să exploateze materiile prime.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
