Skip to content
Societate

ANALIZĂ România, printre țările UE cu cel mai mic șomaj. Criza de muncitori afectează toată Europa

abcnewsalert

România se confruntă de mai mulți ani cu lipsa forței de muncă, după ce milioane de români au decis să lucreze în alte țări. Companiile din România se plâng că nu găsesc suficienți muncitori, iar Guvernul României a acceptat să aducă 100.000 de muncitori străini în țară, din zone din Asia. În acest context economic foarte complicat, România e una dintre țările UE cu cea mai mică rată a șomajului.

După pandemia din 2020, când multe companii și-au redus activitatea, se aștepta o repornire a motoarelor economiei europene, însă statele UE se confruntă acum cu o inflație uriașă și criză energetică, iar pentru 2023 ar putea urma o recesiune. Piața locurilor de muncă nu a cunoscut o creștere spectaculoasă, însă România a reușit să-și păstreze locurile de muncă cu măsuri anti-pandemie mai puțin restrictive decât alte state.

În septembrie 2022, rata șomajului în România era de doar 5,2%, potrivit datelor INS. România este sub media UE de 6% și cu mult sub state precum Italia (7,9%), Franța (7,4%), Grecia (12%) sau Spania (12,6%). Numărul mare de șomeri din Franța și Italia arată că Uniunea are în continuare numeroase provocări, însă România nu este afectată de contextul din Vestul Europei. Italia și Franța se confruntă inclusiv cu lipsa forței de muncă, chiar dacă atrag muncitori din țările din Estul Europei. În ambele țări scade numărul persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă, inclusiv în rândul migranților, ceea ce pune multe companii în dificultate.

Italia și Franța se confruntă de mai mulți ani cu o lipsă de farmaciști și medici, iar aceste profiluri par a fi cel mai greu de găsit pe piața muncii din UE. De asemenea, numărul mare de turiști din vara anului 2022 a pus la grea încercare companiile din domeniul turismului, deoarece nu au avut suficient personal. Între februarie 2020 și februarie 2021, industria hotelieră și a restaurantelor din Franța a pierdut peste 237.000 de locuri de muncă, iar în 2022 a mai recuperat doar 200.000. Italia a avut o lipsă de forță de muncă de 250.000 de muncitori doar în industria turismului. În Milano, cel mai bogat oraș italian, din cele 100 de locuri de muncă pentru medici se ocupă doar 3, arată datele corriere.it. 23% dintre companiile din Milano care caută muncitori nu au nici măcar candidați pentru ofertele scoase la concurs.

Mulți muncitori din Vestul Europei refuză locuri de muncă cu salarii mici sau condiții de muncă prea dificile, care nu le oferă foarte mult timp liber. În ultimii ani, s-a schimbat foarte mult profilul muncitorului european și acest lucru începe să se simtă și în România. În actuala criză economică, salariile mici sunt principalul factor care îi alungă pe cetățeni de pe piața muncii.

România este unul dintre statele UE care în ultimii 15 ani a înregistrat cea mai mare creștere a salariilor, atât în privința salariului minim, cât și a celui mediu care a ajuns la 4.000 de lei net/lună. Totodată, Guvernul de la București ar urma să adopte o nouă hotărâre pentru creșterea salariului minim la 3.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2023, ceea ce ar ajuta muncitorii să facă față inflației tot mai mari, estimată la peste 16% de către BNR.

România riscă cel mai mult să-și piardă muncitorii calificați și specialiștii în domenii esențiale precum construcțiile, medicina sau industria IT. Țări precum Germania, Franța sau Italia pot convinge specialiștii din România, oferindu-le salarii mai mari decât în țara noastră. Deși salariile medicilor români au crescut foarte mult, în continuare mii de medici decid în fiecare an să caute un loc de muncă într-o țară mai dezvoltată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *