Skip to content
Economie

ANALIZĂ România ratează o nouă țină de aderare la zona euro. De ce este importantă adoptarea monedei europene și care sunt criteriile

digi24.ro

Liderii politici din Bulgaria, una dintre cele mai sărace ţări ale Uniunii Europene, au anunțat zilele acestea că țara va trece la euro în 2024. Timp de o lună de la adoptarea monedei europene, leva și euro vor circula concomitent, moneda națională urmând a fi retrasă treptat din circulație. România, pe de altă parte, nu are o țintă stabilită privind intrarea în clubul statelor care folosesc moneda europeană. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat în urmă cu câteva zile că România nu va avea indicatorii necesari pentru aderarea în zona euro, iar prioritatea ţării noastre în acest moment este Spaţiul Schengen şi OECD.

Trei ținte ratate de România

Încă de la intrarea României în Uniunea Europeană, în ianuarie 2007, decidenții politici de la București au început să fixeze ținte pentru aderarea țării la zona euro. Integrarea deplină în Uniunea Europeană presupunea în mod evident și adoptarea monedei unice europene. Doar că din 2007 și până în prezent, România a ratat în mod sistematic nu mai puțin de 3 ținte de aderare.

Inițial, obiectivul României a fost fixat pentru anul 2014. Intervalul de 7 ani de la momentul aderării, până la momentul adoptării monedei unice europene părea unul rezonabil pentru a face toate reformele fiscale necesare. Doar că anul 2014 a venit și România încă nu era pregătită pentru adoptarea monedei europene. Autoritățile de s-au scuzat și au fixat o nouă țintă – 2019, dând o nouă perioadă de grație de 5 ani. Dar din nou, pe măsură ce anul 2019 venea, devenise clar că țara noastră nu îndeplinea criteriile de convergență pentru a trece la moneda euro. Prin urmare, politicienii români au făcut un nou anunț, fixând o nouă dată – 2024. La data elaborării  Raportului de Convergenţă al Băncii Centrale Europene din 2020, România îndeplinea doar o parte din criteriile de convergență nominală şi din cele de convergenţă juridică.

sursa: digi24.ro

Și iată-ne ajunși în prezent. Inițial, în cuprinsul Programului de Convergenţă 2021-2024, România își menținea angajamentul de aderare la zona euro până în 2024. Doar că între timp, politicienii și economiștii și-au dat seama că nu avem nici o șansă să îndeplinim criteriile de convergență până în 2024. Un document intern redactat la nivelul Ministerului Finanțelor, la începutul anului 2021 arăta că România va trebui mai întâi să își restabilească echilibrul macro-economic, perturbat și de pandemia COVID-19, și abia după aceea va stabili un nou calendar pentru aderarea la zona euro. Economiștii avertizau că  nu suntem pregătiți să intrăm nici măcar în anticamera aderării la moneda europeană, darămite să o adoptăm. Așa se face că în final autoritățile au recunoscut public că nu vom adera nici de data această și au făcut ce știau să facă mai bine – au fixat o nouă țintă de aderare, 2029.

Ce este zona euro, de ce este importantă și care sunt criteriile de convergență

În prezent, zona euro este compusă din majoritatea statelor europene, cele care formează nucleul Uniunii. Doar câteva state și-au păstrat moneda națională – România, Polonia, Ungaria sau Bulgaria de pildă. Majoritatea statelor au adoptat moneda euro încă din 1999, iar apoi, până în 2015 li s-au alăturat treptat și alte state. Există o serie de avantaje pentru statele care adoptă moneda euro.

Probabil că principalul avantaj este legat de creșterea volumului schimburilor comerciale cu celelalte state care utilizează euro, ca urmare a eliminării conversiei valutare. Lucrul acesta contribuie mai departe la creșterea Produsului Intern Brut. Dar există și avantaje mai puțin vizibile. De pildă, riscul devalorizării monedei naționale dispare practic, odată cu dispariția monedei. Desigur, principalul dezavantaj ar fi acela că statul pierde independență asupra propriei monede, în favoarea Băncii Centrale Europene. Astfel că, în cazul unei crize, statul nu mai poate apela la metoda clasică (dar și riscantă) de a tipări bani, pentru că în acest caz decizia este la Banca Centrală Europeană. Stabilitatea monedei euro, de care depind și celelalte economii europene face însă ca astfel de crize să fie destul de rare, de vreme ce nici un stat european care a trecut la euro nu își dorește o criză în alt stat european ce deține moneda.

sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Acestea fiind spuse însă, există și criterii stricte de aderare la euro, criterii pe care România nu le-a îndeplinit. Acestea se numesc criterii de convergență economică și sunt patru la număr. În primul rând, trebuie să existe o stabilitate a prețurilor, de aceea rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale (în România, rata inflației zilele acestea a trecut de 13%). În al doilea rând, finanțele publice trebuie să fie solide și sustenabile. În al treilea rând, trebuie să existe o stabilitate în ceea ce privește cursul de schimb și nu în ultimul rând, rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor. Pe lângă criteriile de convergență economică, mai există și criterii de convergență juridică – candidații pentru aderarea la zona euro trebuie, de asemenea, să se asigure că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *