Skip to content
Politică

ANALIZĂ România, țara celor trei crize. Care sunt efectele haosului din politică, economie și sănătate

blogs.iadb.org

Criza politică generată de căderea guvernului condus de Florin Cîțu și neînțelegerile aferente care au lăsat țara în acest moment fără un guvern cu puteri depline s-a suprapus peste o criză economică în desfășurare și o criză epidemiologică de proporții. Așadar, în acest moment putem spune că în România avem o triplă criză: politică, economică și epidemiologică.

Criza politică

Criza politică a fost declanșată de neînțelegerile din interiorul coaliției de guvernare dintre USR-PLUS și PNL. În momentul în care premierul Florin Cîțu a decis remanierea ministrului Justiției, Stelian Ion, s-a pus în mișcare o adevărată cascadă de evenimente care au culminat cu o criză politică. USR-PLUS a ales să iasă de la guvernare și să înainteze o moțiune de cenzură, alături de AUR, împotriva guvernului condus atunci de Florin Cîțu. Pe de altă parte PSD a dorit să meargă în fața Parlamentului cu propria moțiune, aceasta din urmă fiind în final votată și de USR-PLUS și AUR. Prin urmare demersul din Parlament a dus la căderea guvernului, Florin Cîțu primind un vot de neîncredere din partea legislativului. Ulterior, președintele Iohannis a ales să tergiverseze lucrurile și să nu cheme imediat partidele la negocieri pentru formarea unui nou guvern. Abia săptămâna aceasta șeful statul s-a întâlnit cu liderii partidelor politice și a acceptat propunerea USR-PLUS în postura lui Dacian Cioloș. Totuși, criza politică este departe de a fi rezolvată. USR-PLUS trebuie să poarte acum negocieri cu restul formațiunilor politice, astfel încât Cioloș să primească un vot de încredere în Parlament pentru a putea forma guvernul. Nu este deloc limpede dacă Cioloș va reuși să strângă în jurul său o majoritate parlamentară care să susțină un nou cabinet condus de el. Astfel, până la o decizie a Parlamentului, criza politică continuă să se prelungească.

Criza economică

Criza politică s-a suprapus însă peste o criză economică în desfășurare. La rândul ei, aceasta este un rezultat secundar al crizei epidemiologice care a lovit întreaga lume odată cu apariție pandemiei de coronavirus. Aproape toate sectoarele vieții economice au fost afectate. În acest moment țara noastră are cel mai mare preț la electricitate din toată Uniunea Europeană. Conform site-ului EnergyLive.cloud, prețul pentru electricitatea ce urma să fie livrată marți era de 233,6 euro/MWh (1.153 lei/MWh). Prețurile la alimente au explodat și ele. Pentru coșul de cumpărături din România, am plătit 150 de Lei, care la cursul BNR de astăzi înseamnă 30,31 Euro. Comparativ, italienii pentru aceleași produse plătesc doar 27,49 de Euro, chiar dacă au salarii de trei ori mai mari. Mai mult, rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,3% în luna septembrie, de la 5,3% în august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,71%, mărfurile alimentare cu 4,26%, iar serviciile cu 3,75%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Criza politică

Criza politică și criza economică se suprapun în final peste o criză epidemiologică de proporții. Valul 4 al pandemiei de coronavirus a lovit din plin România. Săptămâna trecută, potrivit datelor centralizate de Universitatea Oxford, România și Bulgaria s-au plasat pe locurile 2, respectiv 1 în lume la decesele zilnice provocate de coronavirus, raportate la ponderea populației. Astfel, România înregistra 11,21 de decese la un milion de locuitori, iar Bulgaria 12,9. Deloc surprinzător, cele două state se află la antipozii Uniunii Europene când vine vorba despre vaccinare. România înregistrează până în prezent doar 28,7% persoane vaccinate, cifră care ne plasează oficial pe penultima poziție în Uniunea Europeană. Între timp, spitalele sunt pline de bolnavi, iar sistemul medical este în colaps.

Cele trei crize sunt interdependente și se potențează una pe cealaltă. Rezolvarea crizei politice ar reprezenta doar primul pas, dar unul dintre cele mai importante. Fără o conducere politică eficientă, șansele depășirii celorlalte două crize sunt minime.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *