Skip to content
Societate

ANALIZĂ România, țară-sursă pentru traficul de persoane: Ce șanse avem să avansăm în raportul Departamentului de Stat al SUA

Inquam Photos / Virgil Simonescu

România a fost și rămâne în continuare o țară-sursă a traficului de persoane. Preponderent din considerente socio-economice, majoritatea statelor vest-europene sunt țări de destinație și exploatare a românilor, mai ales acolo unde există cerere pentru forță de muncă ieftină, pentru servicii sexuale plătite sau unde se tolerează cerșetoria, arată ultimul raport al Departamentului de Stat al SUA.

Potrivit raportului, România nu îndeplinește standardele minime de eliminare a traficului de persoane, dar face eforturi semnificative în acest sens. Mai mult, țara noastră a fost plasată, pentru al treilea an consecutiv, în Pilonul 2 pe lista de supraveghere, iar o retrogradare în Pilonul 3 ar putea aduce restricții din partea SUA în ceea ce privește accederea în Programul Visa Waiver.

Pe de altă parte, americanii remarcă și progresele României, printre care sunt enumerate investigarea cazurilor de trafic, condamnarea mai multor traficanți dar și dedicarea unei unități speciale pentru urmărirea infracțiunilor de trafic, cu șapte procurori.

Problemele României

România rămâne o sursă principală pentru victimele traficului sexual și exploatarea prin muncă din Europa, se arată în raport. Majoritatea victimelor în 2020 (72%) sunt victime ale traficului sexual. Traficanții sunt cetățeni români implicați în organizații criminale bazate pe criterii familiare și etnice, care folosesc femei și copii pentru traficul sexual din România și alte țări europene, incluzând Finlanda, Franța, Italia, Spania și Marea Britanie.

În România este în continuare raportată o creștere a căsătoriilor de formă realizate în Vestul Europei. După căsătorie, traficanții exploatează femeile sexual și le obligă să muncească.

De asemenea, copiii reprezintă aproximativ 50% din victimele traficului din România. Guvernul și ONG-urile au raportat o creștere a recrutării copiilor pe internet și pe rețelele sociale, în contextul pandemiei.

Totodată, fetele instituționalizate în centre pentru persoanele cu dizabilități rămân vulnerabile pentru traficul sexual iar copiii romi sunt exploatați în traficul sexual și în cerșetorie, rămânând un fenomen subraportat.

În condițiile în care cele mai multe victime sunt recrutate în special cu oferte din sfera practicării prostituției și cu oferte de locuri de muncă „bine plătite”, exploatarea sexuală este cea mai întâlnită formă de trafic, urmată de exploatarea prin muncă și cerșetorie.

Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale este de departe cea mai frecventă formă de exploatare. Menținerea în clasament a acelorași țări de destinație (ex. Marea Britanie, Germania, Spania, Italia) arată faptul că rețelele criminale transfrontaliere au găsit și perfecționat modalități ingenioase de a-și asigura câștiguri substanțiale prin specularea vulnerabilităților din sistemele anti-trafic pe traseul țară de origine-țară de destinație.

De regulă, femeile sunt majoritare în rândul victimelor, respectiv persoanele care au un nivel scăzut de educație și probleme în familie, minorii sau persoanele provenite din zone defavorizate ale țării.  În plus, mediul on-line a devenit platformă pentru facilitarea comiterii infracțiunilor de trafic de persoane și pornografie infantilă.

Trebuie spus că raportul Departamentului de Stat clasifică statele în 3 categorii, astfel:

În Pilonul 1 sunt statele ale căror guverne îndeplinesc standardele minime pentru eliminarea traficului;

În Pilonul 2 sunt statele ale căror guverne nu îndeplinesc în totalitate standardele minime, dar fac eforturi semnificative în acest sens;

* În Pilonul 2 Watch List, o subgrupă a Pilonului 2, sunt incluse statele în care se constată o creștere semnificativă a numărului victimelor și care nu au demonstrat intensificarea eforturilor anti-trafic; dacă un stat este plasat timp de doi ani consecutiv în această categorie, este inclus automat în Pilonul 3;

În Pilonul 3, statele ale căror guverne nu îndeplinesc standardele minime și nu fac eforturi semnificative în acest sens.

România este plasată, pentru al treilea an consecutiv, în Pilonul 2 pe lista de supraveghere, preponderent ca urmare a constatărilor privind creșterea semnificativă a numărului victimelor care ar trebui însoțită de măsuri adecvate de combatere.

În vară este așteptată publicarea noului raport, iar eventuala retrogradare a României în Pilonul 3 ar putea avea consecințe negative atât în ceea ce privește imaginea României, cât și în ceea ce privește cooperarea bilaterală cu SUA. Retrogradarea ar putea să însemne, de asemenea, o serie de restricții din partea SUA, cu impact inclusiv pe zona de apărare și în ceea ce privește accederea României în Programul Visa Waiver.

Eforturile României de combatere a traficului de persoane

România a făcut și progrese, așa cum arată raportul Departamentului de Stat al SUA, printre care sunt enumerate investigarea cazurilor de trafic, condamnarea mai multor traficanți dar și dedicarea unei unități speciale pentru urmărirea infracțiunilor de trafic, cu șapte procurori.

În plus, Guvernul României a reglementat standarde minime pentru furnizorii de servicii autorizate care asistă victimele traficului de copii și a semnat acorduri cu administrația Capitalei și cu Biserica Ortodoxă Română, creând baza pentru un proiect comun pentru adăposturi pentru victime repatriate.

De asemenea, s-au înregistrat creșteri semnificative atât în ceea ce privește acțiunile operative ale poliției, cât și în ceea ce privește numărul de persoane cercetate și arestate. Se depun eforturi semnificative pentru reducerea dimensiunilor traficului de persoane şi a traficului de minori, acțiunile întreprinse ținând cont de recomandările SUA și ale organismelor internaționale cu competențe în domeniu.

România cooperează îndeaproape cu alte state și organizații pentru a combate acest fenomen, fiind obținute o serie de rezultate concrete apreciate de partenerii externi. Pentru implementarea Strategiei Naționale împotriva traficului de persoane există un comitet de monitorizare la Guvern la care participă toate instituțiile cu atribuții în combaterea traficului de persoane și care a fost preluat mai nou sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului. Această coordonare la Guvern este un semnal de la cel mai înalt nivel privind seriozitatea cu care este tratată combaterea acestui flagel, problematica traficului de persoane fiind una intersectorială.

În anul 2021, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane a implementat peste 150 de proiecte educaționale și 25 de campanii naţionale şi locale de prevenire a traficului de persoane și au fost desfășurate peste 2000 de activități de informare și preventive în urma cărora s-a înregistrat un număr de aproximativ 120.000 de beneficiari direcţi.

Desigur, sunt aspecte unde autoritățile române mai au de lucrat. Spre exemplu, nu este foarte clar cum vor gestiona autoritățile problema pregătirii de specialitate a personalului pentru combaterea acestui flagel și pentru protejarea efectivă a victimelor. De asemenea, rămâne de văzut cum va fi realizată creșterea concretă a calității și disponibilității serviciilor de asistență acordată victimelor traficului de persoane de către instituțiile responsabile.

Recomandările Departamentului de Stat al SUA

Raportul Departamentului de Stat al SUA face și câteva recomandări României, printre care: Identificarea victimelor din rândul persoanelor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil sau copiii din instituțiile guvernamentale, îmbunătățirea instruirii ofițerilor de poliție și a inspectorilor, investigarea și urmărirea cazurilor de trafic, incluzând complicitatea oficialilor și aplicarea unor condamnări consistente, modificarea legislației prin sprijinirea financiară a ONG-urilor care acordă servicii victimelor traficului, formarea judecătorilor care judecă cazuri de trafic, creșterea numărului de polițiști care investighează astfel de cazuri, oferirea de consiliere juridică și protecție în instanțe pentru victimele implicate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *