Creditorii internaționali nu au încredere în Guvern și arată cu economia României se apropie de recesiune sau stagflație. Previziunile economice pentru țara noastră sunt în scădere de la o lună la alta, iar orice greșeală fiscală ne poate arunca într-o criză economică mult mai profundă.
Cât va crește PIB-ul în 2025
Cel mai pesimist creditor internațional este Banca Mondială care preconizează că economia românească va crește cu doar 0,4% în 2025. Este greu să vorbim despre o creștere reală atunci când suntem sub pragul de 1%, pentru că într-o țară cu un PIB mic ca al României este vorba de 1-2 miliarde de euro în plus la PIB. Estimările făcute de Banca Mondială înregistrează o uriașă scădere, pentru că în luna iunie considera că PIB-ul țării va crește cu 1,3%. În doar 4 luni, Banca Mondială a scăzut prognoza cu 0,9 puncte procentuale.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) arată că PIB-ul României va crește cu doar 0,9% în 2025, fiind în scădere cu 0,7 puncte procentuale față de prognoza din luna mai. Adică în doar câteva luni l-a redus la jumătate.
FMI este cel mai optimist și consideră că România va avea o creștere economică de 1% la final de an. Dar și FMI și-a redus prognoza, pentru că în primăvara acestuia an estima o creștere a PIB-ului de 1,6%. În doar câteva luni, FMI a redus cu 0,6 puncte procentuale.
Comisia Europeană încă nu a prezentat prognoza de toamnă pentru România, dar în luna mai estima că țara noastră își va mări PIB cu 1,4%. O estimare mai mică decât cea făcută de FMI și BERD, ceea ce arată că în toamnă ar putea să fie sub 0,9%. Inclusiv Comisia Europeană va scădea estimarea atunci când va publica raportul în noiembrie.
România, sub toate previziunile economice din 2024
În 2024, creșterea României a fost de doar 0,8% din PIB, cu mult sub toate estimările făcute de creditorii internaționali. Guvernul nu a reușit să mențină ritmul și economia s-a prăbușit sub 1%, fără să fie luate măsuri de austeritate ca în 2025.
În toamna anului 2024, Comisia Europeană estima o creștere de 1,4% din PIB. FMI anunța o creștere de 1,9% în 2024. În septembrie 2024, BERD considera că economia românească putea să crească cu 1,4%. Toate aceste estimări au fost cu mult peste puterea reală a economiei românești.
Între 1,4% cât estima Comisia Europeană și 0,8% cât a avut România este o diferență de 0,6 puncte procentuale. În ultimii 2 ani, aceste estimări au fost mereu în scădere, iar economia românească s-a situat mereu sub toate prognozele. În 2025, cu măsurile de austeritate care vor afecta consumul, există riscul ca România să fie din nou sub estimările creditorilor internaționali. Și dacă Banca Mondială vorbește de 0,4% în această toamnă, atunci până la final de an România riscă recesiunea sau să stagneze cât mai aproape de 0%.
Recesiune sau stagflație?
Banca Mondială trage un semnal de alarmă și arată că taxele tot mai mari și inflația uriașă vor afecta creșterea consumului. Dacă România avea o medie de 5% pentru creșterea consumului, în acest an s-ar putea reduce doar la 1,1%. O scădere importantă care deja se simte pe piață, după mărirea taxelor și introducerea unora noi.
România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. În luna august a fost 9,9%, iar în toamnă ne putem pregăti pentru o inflație din două cifre. Chiar dacă inflația ajută Guvernul să colecteze mai mulți bani la buget de pe urma creșterii prețurilor, aceasta afectează consumul, iar creșterea economică e dependentă de consum.
În cazul în care România va evita recesiunea și se va situa peste pragul de 0%, există șanse mari ca economia românească să se confrunte cu stagflație. Economiștii consideră că e o stagflație atunci când economia stagnează, cu creștere economică nulă sau foarte mică, iar inflația și șomajul sunt în creștere la valori tot mai ridicate.
În urmă cu câteva săptămâni, economistul Mircea Coșea avertiza că România e deja în criză economică și se îndreaptă spre stagflație:
„Deci în condițiile astea noi suntem în criză economică, nu mai vorbim de recesiune. Putem să avem stagflație, eu cred că asta va fi spre sfârșitul acestui an. Va fi o situație extrem de dificilă.”
Creșterea TVA și liberalizarea pieței de energie au dus la o explozie a prețurilor, ceea ce a afectat direct inflația. În ultimele 3 luni din an, rămâne de văzut ce efect vor avea măsurile adoptate de guvernul Bolojan. Premierul a mărit taxele și a blocat salariile pentru a reduce deficitul bugetar sub 8%, însă după doar 2 luni, acesta a recunoscut că deficitul bugetar va fi la 8,4% la final de 2025. Prin urmare, măsurile atât de promovate de Bolojan nu au avut niciun efect asupra deficitului și creditorii internaționali își pierd încrederea în actualul guvern.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
