Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit miercuri cu Viktor Orban, premierul Ungariei. Liderul de la Budapesta a vorbit deja despre „începutul unei frumoase prietenii”, mai ales că joi va susține celebrul său discurs la Băile Tușnad, în fața comunității maghiare din România.

Cele două țări și popoare sunt departe de o relație de prietenie, deoarece au numeroase probleme nerezolvate, iar întâlnirea dintre cei doi premieri nu a propus nicio soluție. De altfel, trebuie precizat că premierul Marcel Ciolacu nu are nici experiență și nici responsabilități în politica externă, unde președintele Klaus Iohannis, prin ministrul de externe Luminița Odobescu, decide direcțiile și prieteniile pe care le îmbrățișează România pe scena internațională.

Schengen, marea miză a României

Din comunicatul transmis de Guvern reiese clar că Bucureștiul dorește ajutorul Ungariei, în primul semestru din 2024, pentru aderarea la Schengen.

„Premierul Ciolacu a salutat susținerea manifestată de guvernul maghiar pentru eforturile României de aderare la spațiul Schengen și a exprimat speranț că Ungaria va continua să fie un aliat al țării noastre în această privință. (…)

În perspectiva preluării Președinției Consiliului UE de către Ungaria în primul semestru al anului viitor, a avut loc și un schimb de opinii pe tema priorităților la nivel european”, precizează Guvernul.

Șansele României de a face pasul spre Schengen în 2023 devin tot mai mici pe măsură ce trece timpul și nu se ia nicio decizie. Poziția Austriei ar urma să se schimbe abia după alegerile de anul acesta și anul viitor. În 2024, atât România, cât și Austria au alegeri legislative, ceea ce ar reprezenta un impediment pentru aderarea României la spațiul Schengen. Ungaria ar putea avea rolul de a convinge Austria, însă nici Viktor Orban nu poate avea prea multă influență când Austria votează.

Problemele dintre România și Ungaria

Cele două state au o rivalitate istorică, iar Ungaria condusă azi de Viktor Orban promovează, inclusiv pe teritoriul României, idee unei Ungarii Mari, care ar include Transilvania. Bucureștiul nu a dat un răspuns pe măsura acțiunilor Ungariei.

În ultimul deceniu, guvernul de la Budapesta a făcut numeroase investiții în Transilvania, finanțând echipe sportive, școli, stadioane, asociații deținute de maghiarii din România. Inclusiv politicienii din UDMR au fost abonați, prin diferite ONG-uri și fundații, la rețeaua financiară a lui Viktor Orban cu care își promovează strategia revizionistă.

Bogdan Aurescu, fostul ministru de externe, a criticat în trecut Budapesta pentru manifestările sale revizioniste, dar România nu a luat măsuri pentru a împiedica propaganda lui Viktor Orban.

„Orice manifestare de tip revizionist, indiferent de forma pe care o îmbracă, este inacceptabilă, contrară realităților actuale”, declara Aurescu în 2022, după ce Viktor Orban promova harta Ungariei Mari.

Direcțiile politicii externe sunt foarte diferite pentru cele două state, ceea ce poate reprezenta un impediment pe scena europeană și internațională. Ungaria condusă de Viktor Orban este obișnuită cu un discurs despre suveranitate sau chiar critic la adresa Comisiei Europene. În numeroase rânduri, Ungaria fost acuzată de Comisie că nu respecta statul de drept.

În ultimele zile, România a semnat o declarație, alături de alte state din lume, prin care condamnă Ungaria pentru încălcarea drepturilor comunității LGBT, în condițiile în care nici România nu garantează astfel de drepturi.

România, cu toate instituțiile sale, se dovedește a fi complet fidelă Statelor Unite ale Americii, în timp ce Ungaria și-a ales propria cale, mai ales de când Ucraina și Rusia se află în conflict. Nu de puține ori Viktor Orban a criticat UE și NATO pentru modul în care au intervenit în conflictul din Estul Europei.

„Dar ceea ce contează cu adevărat este ce vor americanii să facă. Ucraina nu mai este o țară suverană. Nu au bani. Nu au arme. Ei pot lupta doar pentru că îi sprijinim în Occident”, a declarat Orban, în urmă cu câteva săptămâni.

Guvernul de la București mai are un dezavantaj și în privința schimburilor comerciale. În anul 2021, acestea ajungeau la 11 miliarde de euro, dintre care 4,2 miliarde exporturile românești și 6,8 miliarde exporturile Ungariei. În 2022, schimburile comerciale au crescut la 15 miliarde de euro, dar ambasadorul român la Budapesta nu a prezentat și diferența dintre cele două țări. România rămâne în urma Ungariei, iar marea problemă este că Budapesta își concentrează investițiile în județele în care există un număr mare de maghiari, tocmai pentru a-i ține pe aceștia aproape de clasa politică de la Budapesta.

Ce vrea Ungaria pentru a ajuta România

Modul în care Ungaria se raportează la comunitatea maghiară din Transilvania reprezintă o problemă constantă pe București. Ungaria și România pot ajunge, cel mult, într-un stadiu în care elimină ostilitățile sau le ignoră, pentru că o relație de prietenie pare imposibilă atât timp cât nu se rezolvă problemele și disputele dintre cele două țări și popoare.

Dacă România va dori ajutorul Ungariei pentru a intra în Schengen, atunci trebuie să cunoaștem și ceea ce își dorește Viktor Orban în schimbul acestui ajutor. Viktor Orban este un politician cu o vastă experiență pe scena internațională, fiind un bun negociator, în timp ce Marcel Ciolacu este la conducerea unui guvern doar de o lună. Acest lucru îl dezavantajează pe Ciolacu în relația sa cu Orban. Dar guvernul de la București trebuie să se întrebe dacă poate închide ochii la propaganda Ungariei în Transilvania doar pentru a fi ajutat să intre în Schengen.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News