Skip to content
Politică

ANALIZĂ România vrea să renunțe la lignit și huilă în producția de electricitate. Care ar putea fi impactul asupra mediului și ce alternative mai avem la dispoziție

zcj.ro

Ministerul Energiei a publicat, zilele acestea, un proiect de ordonanţă de urgenţă care stabileşte cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producţiei de energie electrică pe bază de lignit şi huilă. Proiectul prevede interzicerea construirii de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, încetarea producţiei de energie electrică pe bază de lignit şi huilă, precum şi retragerea din exploatare şi închiderea definitivă şi ireversibilă, până la 31 decembrie 2030, a unei capacităţi energetice totale instalate pe bază de lignit şi huilă de 4.920 MW.

Cele 5 activități care produc gaze cu efect de seră

Pentru a pune discuția în context, trebuie amintit faptul că Comisia Europeană, prin Pactul Verde European, are ca obiectiv transformarea Europei într-un teritoriu neutru din punct de vedere al emiterii de gaze cu efect de seră până în 2050. Asta înseamnă înlocuirea totală a activităților în urma cărora eliminăm în atmosferă gaze cu efect de seră.

Dar care sunt aceste activități care astăzi generează poluare în țara noastră, în Europa și chiar la nivel global? În linii mari vorbim de cinci activități importante. Prima este legată de procesele de producție, în special producție de ciment, oțel și plastic. În procesele acestea de producție se elimină în atmosferă aproximativ 31% din totalul gazelor cu efect de seră. Pe locul doi vine generarea de energie electrică care contribuie cu 27% din totalul gazelor cu efect de seră. Pe locul al treilea avem agricultura și creșterea animalelor, responsabilă de 19% din totalul gazelor cu efect de seră. Deplasarea dintr-un loc într-altul, mai exact transporturile, fie că sunt maritime, terestre sau aeriene, generează și ele 16% din totalul gazelor cu efect de seră la nivel global. În fine, modul în care ne încălzim iarna sau răcim vara locuințele și clădirile contribuie de asemenea cu aproximativ 7% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.

Așadar, propunerea ministrului Energiei se referă doar la sectorul generării energiei electrice, responsabil la nivel global cu 27% din totalul gazelor cu efect de seră. Întrebarea e de ce generarea de energie electrică contribuie la emiterea de gaze cu efect de seră, în special CO2?

Cum producem energie electrică?

Principalele surse folosite astăzi la nivel global pentru a genera energie electrică sunt combustibilii fosili. Răspunsul la întrebarea de ce folosim combustibili fosili este simplu: aceștia sunt relativ ieftini și pot genera o cantitate mare de energie. Dacă folosim combustibili fosili putem genera între 500 și 10.000 de Wați/metru pătrat. Alte surse alternative de energie, cum ar fi energia solară, eoliană sau hidroenergia nu se apropie nici măcar pe aproape de capacitatea combustibililor fosili de a genera o cantitate mare de energie. De pildă, energia solară poate genera doar între 5 și 20 de Wați/metru pătrat, hidroenergia poate genera doar între 5 – 50 de Wați/metru pătrat, iar energia eoliană poate genera între 1 – 2 Wați/metru pătrat.

 

centrala Cernavoda, sursa: nuclearelectrica.ro

 

Asta pentru că panourile solare, turbinele eoliene și hidrocentralele nu au suferit vreo inovație majoră care să le sporească capacitatea de a produce energie. Dar spre deosebire de combustibilii fosili pe care îi ardem, aceste surse alternative nu emit gaze cu efect de seră. Problema e că pentru a alimenta cu energie un oraș de mărime medie, avem nevoie de cel puțin 1 gigawatt. Așadar, pe baza inovațiilor tehnologice din prezent, ne-ar fi foarte greu să ne bazăm exclusiv pe surse precum energia eoliană, hidroenergia sau energia solară pentru a produce energia necesară. Din fericire mai există și o altă alternativă care nu poluează dar generează o cantitate de energie apropiată de cea generată din combustibilii fosili (500 – 1000 Wați/metru pătrat ) – energia nucleară. Reactoarele modulare mici, sau SMR așa cum sunt ele cunoscute, ar putea deveni o sursă viabilă de energie în viitor, iar țara noastră a anunțat un parteneriat pentru construcția unui SMR, în parteneriat cu US NuScale Power. Din păcate guvernul nu a făcut un calcul și nu știm de câte astfel de SMR-uri ar fi nevoie pentru a înlocui complet combustibilii fosili.

România își poate atinge ținta

Vestea bună e că România își poate atinge ținta națională pentru reducerea gazelor cu efect de seră, stabilită în Acordul de la Paris. Producția de electricitate ocupă de departe locul 1 în țara noastră în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră.

 

Top 10 industrii poluatoare din România, sursa: Fondul Monetar Internațional

 

Eliminarea lignitului și a hulei ar aduce cu siguranță o contribuție semnificativă la stoparea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar atâta vreme cât vom elimina treptat și restul combustibililor fosili. Dacă tot ce vom face va fi să înlocuim un tip de combustibil fosil (cărbunele) cu altul (gaz natural) atunci nu vom aduce o contribuție reală. Obiectivul este să eliminăm cu totul combustibilii fosili. O altă provocare vine și din închiderea acestor sectoare de activitate. Pentru a nu produce o explozie socială, guvernul trebuie să investească masiv în reconversia muncitorilor. Altfel spus, cei care muncesc de pildă în exploatarea cărbunelui trebuie reconvertiți, pentru că munca acestora continuă să fie una esențială. Guvernul a anunțat că persoanele care îşi pierd locurile de muncă, ca urmare aplicării programului de decarbonizare, au prioritate la cursurile de reconversie profesională şi recalificare prevăzute în Planul Naţional de Formare Profesională. Guvernul are mijloacele necesare pentru a face această tranziție și sprijinul necesar de la Uniunea Europeană prin mecanismul pentru o tranziție justă. Rămâne de văzut dacă are și voința necesară pentru a transforma în realitate lucrurile acestea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *