Sărbătorile de iarnă nu sunt motive de bucurie pentru toți românii, într-o țară în care rata sărăciei este printre cele mai mari din Uniunea Europeană. La unele capitole, România este campioana sărăciei, iar progresele din ultimii ani sunt foarte mici.
România este printre statele UE cu cea mai mare inflație, ceea ce a afectat direct salariile românilor, care nu au înregistrat creșteri pe măsura inflației. Deși salariile au crescut, prețurile produselor au fost scăpate de sub control, încât Guvernul a fost nevoit să intervină cu plafonări de preț la câteva produse de bază.
Persoane în risc de sărăcie
România are o mare problemă la acest capitol unde ocupă prima poziție în UE. 34,4% din populația României este în risc de sărăcie, arată datele Eurostat din 2022. Mai mult chiar și decât Bulgaria și cu 13 procente peste media UE. Spre exemplu Polonia, un stat cu care politicienii români vor să se compare, are doar 15% din populație în risc de sărăcie. Ungaria are și ea aproape 20% din populație în risc de sărăcie, mult sub rezultatul din România.
În 2018, Bulgaria ocupa prima poziție cu 38,9% din populație în risc de sărăcie, iar România era pe locul 2 cu 35,7%. În doar 4 ani, Bulgaria a reușit să-și reducă rata sărăciei cu circa 5 procente, în timp ce România cu doar 1 procent.
Copiii români, cei mai săraci din UE
România este campioană și când vine vorba de numărul copiilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială. Peste 40% dintre copiii cu vârste sub 18 ani din România sunt în risc de sărăcie și excluziune socială, arată datele Eurostat din 2022. România este cu aproape 10 procente peste Bulgaria, locul 2 în acest clasament. Ungaria, vecinul nostru, are sub 20% din copii în risc de sărăcie și excluziune socială.
Statisticile sunt rușinoase pentru România care nu a înregistrat o scădere semnificativă la acest capitol. În mediul rural, unul din doi copii trăiește în sărăcie relativă, ducând lipsă de materiale esențiale unui trai decent și neavând acces la bune servicii medicale și de educație.
Această statistică rușinoasă nu face decât să contribuie la abandonul școlar, deoarece multe familii nu-și permit să-și trimită copiii la școală sau mulți copii sunt nevoiți să muncească de la vârste fragede pentru a putea supraviețui. Fără studii, mulți dintre ei nu vor reuși să se integreze pe piața muncii, vor fi excluși din societate și vor rămâne toată viața în statisticile privind sărăcia.
Sistemul de învățământ din România a devenit mult mai costisitor, chiar dacă Guvernul oferă mici ajutoare precum burse sociale sau decontarea transportului. Însă programul „masă caldă” nu a fost introdus în toate școlile și nici măcar în acele școli din mediul rural unde copiii trăiesc în sărăcie.
Pandemia a amplificat sărăcia
Studiile realizate de specialiștii europeni arată că măsurile de restricții din pandemie, prin închiderea unor activități, au amplificat semnificativ rata sărăciei în România, afectându-i mai ales pe cei cu venituri mici și pe copii.
1 din 5 părinți a avut probleme financiare în pandemie, din cauza restricțiilor impuse de Guvern, și nu au reușit să asigure necesitățile pentru copiii lor, arată un studiu EAPN.
Inegalitatea în creștere
Inegalitatea este în creștere în România la toate capitolele. Persoanele cu dizabilități întâmpină mari probleme în găsirea unui loc de muncă, arată EAPN.
Venitul minim garantat se dovedește ineficient să combată sărăcia, deoarece valoarea lui este atât de mică încât nu poate asigura necesitățile unei familii nici măcar pentru o săptămână. De asemenea, numărul beneficiarilor de VMG este în scădere. Dacă în 2017 erau 245.000 de beneficiari de VMG, în 2023 numărul lor a scăzut la 160.000.
Doar 160.000 de persoane din România primesc un ajutor social din partea statului, deși țara noastră are 6 milioane de persoane în risc de sărăcie. Specialiștii europeni în combaterea sărăciei arată că VMW este inadecvat pentru problemele din țara noastră și foarte puțin accesibil, limitând în fiecare an numărul de beneficiari.
Cheltuielile guvernamentale pentru protecție socială sunt printre cele mai mici din UE, ceea ce arată că nu se depune suficient efort pentru combaterea sărăciei.
Persoanele care trăiesc din venitul minim garantat nu au nicio șansă să se bucure de sărbători. O familie formată din 3 persoane primește doar 427 de lei pe lună.
Rezultatele economice, departe de buzunarele românilor
Deși salariile au crescut în fiecare an, rata sărăciei din România nu a cunoscut scăderi semnificative și a rămas cea mai mare din UE. Salariul minim și salariul mediu au crescut în fiecare an, însă acest lucru nu s-a simțit și în buzunarele românilor deoarece coșul de cumpărături a rămas la valori foarte mari. Din 2022 și până în 2023, salariul mediu a crescut cu aproape 15%, în timp ce coșul de cumpărături a crescut cu 40%. În această situație, mulți români au fost nevoiți să reducă o parte din cheltuieli.
O familie formată din 2 părinți și 2 copii are nevoie de 10.000 de lei pentru a-și asigura strictul necesar într-o lună, pentru un trai decent. O familie cu 2 părinți și un copil are nevoie de cel puțin 8.200 de lei, arată Fundaţia Friedrich Ebert România.
„Creşterea valorii totale a coşului de consum e determinată de creşterea puternică a costurilor pentru toate capitolele, cu excepţia cheltuielilor cu locuinţa (apă, energie electrică, gaz şi energie termică)”, explică Fundația Friedrich Ebert România.
Peste 50% din muncitorii din România câștigă sub salariul mediu, ceea ce arată că sunt în risc de sărăcie deși au un loc de muncă. În acest caz, vorbim de muncă precară care este o altă formă de sărăcie ce afectează România. La acest capitol se adaugă și inegalitatea salariilor între femei și bărbați. Un studiu european arată că bărbații din România câștigă, în medie, cu 10.000 de euro/an mai mult decât femeile.
Autor
-
Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.
View all posts
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News