Peste 80% dintre români consideră că reducerea mandatului preşedintelui la 4 ani este o idee bună, indică datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Procentul celor care cred că preşedintele şi premierul ar trebui să facă parte din aceeaşi tabără politică este aproximativ egal cu al celor care cred contrariul.
Cum s-a ajuns la mandatul de 5 ani
În România post-decembristă mandatul președintelui era fixat inițial la 4 ani. Totuși, schimbarea duratei mandatului prezidențial de la 4 ani la 5 ani a avut loc prin modificarea Constituției în 2003. Această modificare a fost adoptată prin referendumul constituțional care a avut loc în 18-19 octombrie 2003. Rezultatele referendumului au fost în favoarea prelungirii mandatului prezidențial la 5 ani.
Susținătorii modificării au afirmat că un mandat prezidențial de 5 ani ar aduce o mai mare stabilitate guvernamentală și ar oferi președintelui mai mult timp pentru a implementa politici și reforme. Schimbarea a fost susținută în principal de Partidul Social Democrat (PSD), care era la putere în acea perioadă, dar și de alte partide.
În Europa, România nu este singura țară cu un regim semi-prezidențial în care președintele are un mandat de 5 ani. Cel mai clar exemplu este cel al Franței, acolo unde mandatul președintelui se întinde tot pe o perioadă de 5 ani. Acolo însă schimbarea s-a produs în sens invers. Mai exact, mandatul a fost modificat de la un 7 ani la 5 ani prin referendumul din 2000 și a fost pus în aplicare începând cu alegerile prezidențiale din 2002.
Avantajele și dezavantajele unui mandat mai scurt
Dacă mandatul președintelui s-ar reduce din nou la 4 ani, acest lucru ar aduce atât potențiale avantaje, dar și câteva dezavantaje.
În rândul avantajelor am putea aminti faptul că o reducere a mandatului ar permite alegătorilor să-și exprime voința și să-și schimbe liderii la intervale mai scurte, asigurând o reprezentare mai frecventă și o abordare mai dinamică a guvernării. Cu un mandat mai scurt, există o presiune crescută asupra președintelui de a răspunde rapid nevoilor cetățenilor și de a fi responsabil pentru acțiunile sale, deoarece alegerile sunt mai frecvente.
Totodată, mandatul mai scurt permite o adaptare mai rapidă la schimbările sociale, economice și politice, oferind flexibilitate în abordarea problemelor imediate. În egală măsură, un mandat de 4 ani poate ajuta la prevenirea stagnării politice și permite un echilibru mai bun între putere și control, evitând concentrarea excesivă a puterii în mâinile unui singur lider.
Este de ajuns să amintim că niciun președinte care exercitat un mandat de 4 ani nu a fost ales de două ori consecutiv. Ion Iliescu a pierdut alegerile din 1996 din postura de președinte, iar apoi Emil Constantinescu a repetat scenariul, pierzând alegerile din 2000 tot din postura de președinte. Asta pentru că un mandat scurt i-a obligat pe cei doi președinți să performeze, lucru care nu s-a întâmplat și, ca atare, electoratul i-a penalizat. Pe de altă parte, atunci când mandatul s-a prelungit de la 4, la 5 ani, președinții în funcție au devenit brusc favoriți pentru încă un mandat. Atât Traian Băsescu, cât și Klaus Iohannis au obținut două mandate succesive. Timpul mai lung petrecut la Cotroceni le-a permis celor doi să nu resimtă atât de puternic presiunea electoratului și le-a conferit un avantaj într-o confruntare cu un nou venit. Ambii președinți au plecat din postura de favoriți în alegeri și au câștigat încă un mandat.
Pe de altă parte, o scurtare a mandatului poate duce la instabilitate. Președinții pot simți presiunea constantă a alegerilor, ceea ce ar putea afecta stabilitatea și consecvența politicilor implementate, având în vedere că următoarea campanie electorală poate începe relativ curând după preluarea mandatului.
Totodată, durata mai scurtă a mandatului poate să limiteze capacitatea președintelui de a implementa reforme pe termen lung, deoarece este nevoie de timp pentru planificare, implementare și evaluare. În fine, organizarea alegerilor la intervale mai scurte poate conduce la cicluri electorale mai frecvente, ceea ce ar putea contribui la polarizarea politică și la o focusare excesivă pe campaniile electorale, lucru care implică și costuri mari.
Pentru a ilustra cu un exemplu concret, putem aminti de costurile unei campanii electorale pentru alegerile prezidențiale. De pildă, pentru cele două tururi de alegerilor prezidențiale din 2014 au fost cheltuiți de la bugetul de stat aproape 40 de milioane de euro din totalul de circa 44 de milioane de euro. Cu cât alegerile sunt mai frecvente cu atât mai mulți bani se pot cheltui de la bugetul de stat pe campaniile electorale.
În concluzie, există atât avantaje cât și dezavantaje la o potențială diminuare a mandatului prezidențial de la 5, la 4 ani.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
