Alegerile locale parțiale organizate în mai multe localități din România în 2025 au adus rezultate care reflectă o reconfigurare a peisajului politic în unele zone, cu apariția unor figuri independente puternice și cu o participare civică semnificativă. Cele mai interesante evoluții s-au înregistrat la Bușteni, Zalău și Bihor, unde rezultatele indică atât continuitate în unele cazuri, cât și o tendință clară spre alternative față de partidele tradiționale, în ton cu schimbările de paradigmă de la nivelul alegerilor prezidențiale, acolo unde au ajuns în finală doi candidați anti-sistem.
Bușteni: O premieră istorică pentru administrația locală
Alegerile parțiale din Bușteni, desfășurate duminică, au adus o schimbare majoră în peisajul politic local. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, cetățenii orașului de pe Valea Prahovei au ales un primar independent, rupând tradiția administrațiilor dominate de partide politice. Alexandru Florescu, candidat independent sprijinit informal de filiala locală a USR, a câștigat scrutinul cu peste 51% din voturi, devansându-și clar principala contracandidată, Alexandra Mădălina Savin (PSD), care a obținut aproximativ 38%.
Victoria lui Florescu este cu atât mai semnificativă cu cât se produce într-un context simbolic – Alexandra Mădălina Savin este fiica fostului primar Emanoil Savin, care a condus orașul între 2004 și 2016. Astfel, rezultatul poate fi interpretat ca o respingere a continuității și a influenței de lungă durată a PSD în administrația locală, dar și ca un semnal al unei dorințe de reînnoire politică.
Scrutinul a înregistrat o prezență ridicată la vot, de 59,90% (4.671 de alegători din 7.779 înscriși), semn că locuitorii au fost profund implicați în procesul electoral și conștienți de importanța momentului. Acest nivel de participare este peste media națională pentru alegeri locale parțiale și sugerează un grad crescut de interes civic.
Sprijinul informal al USR pentru Alexandru Florescu a fost un element-cheie, chiar dacă acesta a candidat fără eticheta unui partid. Strategia a permis atragerea unui electorat dornic de reformă, dar reticent față de partidele clasice. Astfel, Florescu a beneficiat de infrastructura locală a unui partid reformist, fără a purta stigmatul politicii naționale, ceea ce s-a dovedit a fi un avantaj competitiv decisiv.
Zalău: PSD rămâne dominant, dar independenții câștigă teren
Alegerile locale parțiale din Zalău, organizate în urma demisiei fostului primar Ionel Ciunt (ales parlamentar în toamna lui 2024), au reconfirmat poziția dominantă a Partidului Social Democrat în capitala județului Sălaj. Totuși, rezultatele evidențiază o competiție tot mai strânsă, în care candidații independenți încep să își facă simțită prezența.
Florin Florian, candidatul PSD, a câștigat alegerile cu 41,35% din voturi, devansându-l pe independentul Teodor Bălăjel, care a obținut un scor semnificativ de 35,38%. Cu o diferență de aproximativ 1.500 de voturi (10.767 față de 9.207), rezultatul nu doar că a fost mult mai strâns decât s-ar fi așteptat pentru un bastion tradițional PSD, dar arată și o creștere a apetitului electoratului pentru alternative politice.
Participarea la vot a fost de 47,5% (26.244 de alegători prezenți dintr-un total de 55.263), o prezență rezonabilă pentru alegeri parțiale, indicând un interes moderat al cetățenilor în ceea ce privește direcția administrației locale.
Florin Florian este o figură cunoscută la nivel județean. În vârstă de 50 de ani, este inginer de profesie și a ocupat mai multe funcții administrative: director al Inspectoratului de Stat în Construcții – filiala Sălaj, prefect al județului (2017–2019) și, ulterior, subprefect între 2022 și 2024. A fost eliberat din funcție pentru a putea candida, dar numit din nou subprefect în iulie 2024.
Totuși, ascensiunea lui Teodor Bălăjel ca principal contracandidat independent subliniază o schimbare în dinamica politică locală. Fără sprijinul unei formațiuni politice, Bălăjel a reușit să mobilizeze o parte consistentă a electoratului, atrăgând voturi din zona urbană activă, dar și din rândul celor dezamăgiți de partidele tradiționale.
Mai mult, un al treilea independent, Cristian Lațcău, a obținut 11,88%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre voturi au fost direcționate către candidați neafiliați politic. Acest lucru este notabil și indică o erodare a încrederii în partide, în special în rândul electoratului tânăr și activ, care caută soluții locale mai apropiate de nevoile comunității.
Bihor: Supremația PNL continuă
Alegerile organizate pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor, au reconfirmat dominația politică a Partidului Național Liberal în județ. Mircea Mălan, candidatul liberal, a obținut o victorie categorică, cu 69,93% din voturi, lăsându-l cu mult în urmă pe principalul contracandidat, Blejan Ciprian-Mircea (AUR), care a obținut puțin peste 25%.
Scrutinul a fost organizat după ce fostul președinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan, una dintre cele mai influente figuri ale PNL la nivel național, a fost ales senator. Mălan fusese deja desemnat președinte interimar al Consiliului Județean în ianuarie 2025, prin votul consilierilor județeni, iar rezultatul alegerilor confirmă nu doar continuitatea administrației Bolojan, ci și încrederea solidă de care se bucură PNL în județ.
Mircea Mălan, avocat de profesie, a fost vicepreședinte al Consiliului Județean din 2020 până în ianuarie 2025, perioadă în care a fost perceput ca un om de echipă, un executant eficient al proiectelor strategice ale lui Bolojan, în special în domenii precum infrastructura, digitalizarea administrației și atragerea fondurilor europene.
Rezultatul obținut de Mălan nu este doar o victorie electorală, ci și o validare a unui model de administrație orientat spre eficiență, investiții și modernizare, model impus de Ilie Bolojan încă din vremea mandatului său de primar al Oradei și continuat la conducerea județului. În acest context, scorul covârșitor poate fi văzut ca un vot de încredere pentru stabilitate și dezvoltare.
Candidatul AUR, Ciprian-Mircea Blejan, a beneficiat de notorietatea în creștere a partidului la nivel național, însă nu a reușit să spargă dominația liberală locală, fiind perceput mai degrabă ca o figură națională decât ca o alternativă locală viabilă. Rezultatul său de peste 25% este totuși relevant și indică un potențial de creștere pentru AUR, în special în zonele rurale sau în rândul electoratului nemulțumit de direcția actuală a guvernării locale.
În concluzie, rezultatele acestor alegeri locale parțiale sugerează o polarizare între zonele dominate de structuri politice bine înrădăcinate și localități unde cetățenii caută alternative și lideri independenți. Victoria lui Alexandru Florescu la Bușteni este emblematică pentru o generație de alegători care s-au săturat de rețele clientelare și vor să acorde încredere unor candidați nealiniați politic.
În același timp, cazul Zalăului arată că PSD păstrează o bază electorală solidă, dar presiunea din partea independenților este tot mai vizibilă. În Bihor, victoria PNL subliniază forța organizațiilor politice bine consolidate, dar este una dintre puținele excepții într-un peisaj electoral tot mai fragmentat.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
