Acum nu foarte mulți ani, localitatea Țăndărei ajungea pe harta infracționalității europene printr-un caz de sclavie care a revoltat toată Europa. 160 de copii de etnie romă erau trimiși forțat la cerșit în Marea Britanie. Rețeaua era organizată de 25 de persoane. Dintre membrii rețelei – Nelu Stoian și Ilie Radu, interlopi cunoscuți.
Copiii exploatați au fost identificați de autoritățile judiciare din România și Marea Britanie, iar persoanele implicate – trimise în judecată și arestate preventiv.
După un proces care a durat 10 ani, o instanță din Târgu Mureș îi achită pe toți membrii rețelei.
Inculpat în dosar, Nelu Stoian deschide, la rândul său, un proces împotriva statului român, cerând despăgubiri de un milion de euro pe motiv că mai întâi a fost arestat și apoi a fost judecat, timp de 10 ani, fără a fi condamnat. La rândul său, Ilie Radu cere 500 000 de euro despăgubiri civile de la Ministerul de Finanțe.
El acuză statul român că a fost trimis în judecată de două ori pentru aceeași faptă. În plus, cei doi cer 50 000 de euro, fiecare, despăgubiri civile pentru deplasările la instanță, de la Țăndărei sau Marea Britanie la Miercurea Ciuc, pentru cazarea și plata avocaților.
Achitarea tuturor celor implicați în acest caz de sclavie a revoltat toată țara, dar procurorii au spus că nu au reușit să adune suficiente dovezi ale traficului de minori, deși au fost contituite echipe comune de polițiști și procurori.
Deși nu e singular, cazul Țăndărei e unul dintre cele mai sonore pentru modul în care se operează justiția în România.
Revoltătorul caz al azilelor de bătrâni care zguduie țara noastră de o săptămână încoace aduce din nou la suprafață fața nevăzută a unui sistem anchilozat de birocrație. Spunem asta pentru că ministrul Budăi, la una dintre ieșirile de săptămâna trecută, se arăta cumva confuz de imaginile ca de hotel de lux ale acestor azile, ceea ce probează că, implicarea instituțiilor statului se oprește la acordarea de ștampile și semnături.
Tentaculele caracatiței, însă, se văd după acestea.
Pe scurt, marțea trecută, în urma unei acțiuni de amploare organizată de Poliția Română și DIICOT, era destructurată o rețea de exploatarea a bătrânilor internați în trei azile pentru persoane vârstnice din județul Ilfov.
O sută de persoane erau înfometate și fără o îngrijire medicală de bază de două grupuri infracționale, informa atunci Inspectoratul General al Poliției Române. În anchetă sunt implicate și două instituții publice cu responsabilități în domeniul asistenței sociale și a protecției copilului.
26 de suspecți au fost duși la audieri. Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea, a fost citată ca martor. Persoanele duse la audieri sunt suspicionate de aplicarea de rele tratamente, de tratamente degradante asupra acestor persoane încadrate cu grad de handicap.
Bătrânii au fost obligați să muncească, au fost bătuți și înfometați până la gradul în care aceștia ajunseseră să-și mănânce hainele de pe ei. Locuitorii din Voluntari au povestit cum bătrânii stăteau la gard și cereau mâncare sau bani.
„Condițiile de la Auschwitz, dacă vă închipuiți. Asta era aici. Îi vedeam la gard, cerșeau de mâncare, în pielea goală. În pielea goală erau ținuți la gard”, povestea un locuitor pentru Digi24.
Dar, deși situația era cunoscută, nimeni nu a intervenit cu un telefon la numărul de urgență.
În urma descinderilor, 56 de bătrâni găsiți în condiții greu de descris au fost transportați de echipajele SMURD la spitale, pentru a primi îngrijiri medicale.
„Din fericire, doar patru au avut nevoie de continuarea tratamentului într-o unitate spitalicească şi au rămas internate în unităţile medicale. În continuare, colegii mei, atât pompierii SMURD, cât şi medicii şi asistentele din cadrul UPU SMURD – Floreasca, sunt la locaţie şi acordă îngrijirile medicale primare persoanelor care au nevoie de aceste îngrijiri”, a declarat căpitan de poliţie Bogdan Toma din cadrul IGSU.
La ce riscuri se supun românii care pleacă să muncească în străinătate
Termenul de „sclavie modernă” a fost vehiculat de mai multă vreme atât în mediile oficiale, cât și în cele neoficiale. De obicei, acestea definesc munca grea a românilor plecați în străinătate. În fapt, lucrurile stau mult mai urât decât își poate imagina oricine.
România se situează pe locul întâi, în Uniunea Europeană, la traficul de persoane în scopul muncii forțate, al cerșitului sau în scopuri sexuale.
Deși, potrivit datelor furnizate de Eurostat, 7 155 (în anul 2021) de persoane erau victime ale traficului de persoane, adevărul este de presupus că numărul exact al acestora este mult mai mare, pentru că multe victime rămân necunoscute. Costul anual al traficului de persoane în UE este de 2,7 miliarde de euro. Majoritatea victimelor sunt femei și fete (68%), dar și proporția persoanelor de sex masculin este în creștere, deoarece acestea sunt exploatate la muncă forțată.
În statele UE, rata medie a victimelor traficului de persoane înregistrase, în 2021, 16 persoane la un milion de locuitori, în timp ce, în România, aceasta era de 26 de victime la un milion de locuitori.
Potrivit Eurostat, formele de exploatare s-au diversificat în ultimii ani și includ căsătoriile forțate, adopțiile ilegale, recrutarea online pentru transferuri bănești ilegale.
Revenind la exploatarea prin muncă forțată, cazurile de români ținuți de angajatori în condiții inumane și neremunerați conform acordului inițial sunt numeroase. Unele sunt cunoscute, altele nu.
Țările din Europa Occidentală (Germania, Belgia, Luxemburg, Italia, Spania) sunt un bun teritoriu pentru ca traficul de persoane exploaate la muncă să prospere, pentru că, nici aici, instituțiile statului nu se mai interesează de soarta muncitorilor, dacă au toate ștampilele necesare pe documente.
În 2021, de exemplu, poliția federală din Bruxelles a efectuat opt arestări în Belgia, Luxemburg și Italia, în urma unei anchete privind dumpingul social.
Opt companii belgiene și altele de alte naționalități, precum și managerii acestora, aduseseră lucrători români în Belgia, prin intermediul unor companii din diferite țări europene, încălcându-se legislația europeană și națională privind detașarea.
Rețelele care aduc români să lucreze în alte țări europene se îmbogățesc de pe urma muncii remunerate incorect. Garda Civilă din Burgos (Spania) eliberase 14 persoane victime, exploatate la locul de muncă și obligate să trăiască în condiții execrabile.
În urma anchetei, trei persoane au fost arestate pentru trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă. Printre cei arestați era și un român. Victimele erau recrutate dintre românii cu situație materială precară sau izolați social. Membrii organizației îi mințeau promițându-le condiții de viață mai bune. După ce ajungeau în Burgos, aceștia erau obligați la muncă forțată, în condiții inumane, neplătiți și înfometați.
În urma anchetei, doar în acest caz, poliția a confiscat 32 de vehicule de lux, 300 000 de euro în numerar, bunuri imobiliare și obiecte de valoare.
Ca și în cazul „azilelor groazei”, cum au fost ele denummite, banii încasați pentru „îngrijirea” bătrânilor erau folosiți de membrii rețelei în scopuri personale.
Așa cum spunea și premierul Ciolacu, „avem de-a face cu o dezumanizare totală”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
