ANALIZĂ Șoferii drogați, „testul” pentru justiția din România

2 Mai şofer drogat
Sursa foto: Viaţa Dobrogei

Cazul tânărului șofer drogat care a ucis două persoane și a rănit alte trei, în weekend, în stațiunea 2 Mai, este un „test” atât pentru justiția din România, cât și pentru societate. Măsurile pro-active și strategiile preventive (aproape) lipsesc, iar sancțiunile par insuficiente, iar între timp, numărul consumatorilor în rândul tinerilor crește.

Keren Rosner, psiholog, spune că o persoană care este sub influența drogurilor nu are întotdeauna discernământ și de aceea, este cu atât mai periculos dacă se află la volan.

„În unele situații, persoana își păstrează parte din contactul cu realitatea, alteori nu. Ia decizii periculoase, fără să poată să anticipeze pericolul, are un comportament dezorganizat, haotic. Percepția, atenția, coordonarea mișcărilor sunt afectate. Chiar dacă ea conștientizează că este într-o situație de pericol, nu poate să reacționeze așa cum ar face-o în mod normal, fără să-i fie afectate mintea și organismul”, spune specialista.

România se află în fruntea clasamentului Uniunii Europene la numărul de decese rutiere și asta, de mai mulți ani: 93 de morți la un milion de locuitori în 2022, ceea ce reprezintă cea mai crescută rată din blocul comunitar. Numărul de decese a crescut cu 8% în 2021 (o scădere de 4% a fost între anul pre-pandemic 2019 și 2021, într-un ritm mai lent decât media UE, care a scăzut cu 13%), conform CARE (baza de date a UE privind accidentele rutiere) și estimări ale Comisiei Europene.

sursa foto: Comisia Europeană

 

sursa foto: Eurostat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O medie de șase șoferi prinși drogați la volan zilnic, în România, aproape 1.300 opriți în trafic în prima jumătate a anului. Și cinci oameni uciși, iar alți cinci răniți grav de șoferii aflați sub influența substanțelor psihoactive până în august, inclusiv. În oglindă, peste 12.000 de șoferi au rămas fără permis din cauza alcoolului în perioada ianuarie-iulie 2023, provocând 21 de decese și rănind grav alți 39, arată datele autorităților.

O altă statistică arată că cel puțin 6 autovehicule din 100 înmatriculate în România sunt implicate anual în accidente rutiere soldate cu pagube materiale, vătămări corporale și decese, conform UNSAR.

Pedepse multe, dar nu și strategii de prevenire

După tragedia din 2 Mai, polițiștii au intensificat controalele: în ultimele 24 de ore au fost reţinute 788 de permise de conducere, cele mai multe pentru consum de droguri sau alcool, anunță Poliția Rutieră, iar pe site-ul Agenției Naționale Antidrog (ANA), apare un mesaj privind Campania de informare a Ministerului Afacerilor Interne, despre modificarea Noului Cod Penal privind pedeapsa pentru șoferii drogați care cauzează accident cu victime decedate.

Datele furnizate de Poliţia Română şi de Ministerul Justiţiei arată o statistică sumbră: 20.000 de persoane trimise în faţa instanţelor de judecată anual pentru conducere fără permis, sub influenţa drogurilor sau băuturilor alcoolice, arată Robert Cazanciuc, inițiatorul Legii Anastasia, care, luni, propune o perioadă de cinci ani fără permis auto pentru șoferii care provoacă accidente cu decese.

„5 ani fără permis auto. De 10 ori mai mare perioada, față de textul în vigoare, în care șoferii care ucid pe șosele nu pot redobândi permisul de conducere, după împlinirea pedepsei la care sunt condamnați. Este propunerea mea de modificare a Codului Rutier, adoptată de Senat în martie (Legea de aprobare a OUG 11/2023) și aflată la dezbatere finală în Camera Deputaților. Dura lex sed lex. Nu intenționez restrângerea unor drepturi, ci reducerea numărului de morți pe drumurile publice”, arată Cazanciuc, pe pagina de Facebook.

Legea Anastasia (legea 213/2023), în vigoare din 10 iulie 2023, în memoria unei fetițe de 4 ani ucisă cu mașina de o femeie fără permis, a modificat Noul Cod Penal:

„conducătorul auto, aflat sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive ori fără a deține permis de conducere și care provoacă un accident rutier soldat cu decesul victimei, va fi condamnat la închisoare cu executare, fiind eliminată posibilitatea de a fi condamnat cu suspendarea executării pedepsei. Legea ar urma să fie aplicată în cazul accidentului din stațiunea 2 Mai, când un tânăr care a consumat trei tipuri de droguri a ucis cu mașina două persoane”.

Psiholog: Societatea e contaminată de flagelul drogurilor

Keren Rosner spune că tinerii din România sunt expuși la droguri, pentru că ei trăiesc în grupuri, au nevoia de apartenență la grup.

„Grupul îl poate influența pe un tânăr, iar el, prin mimetism, pentru a nu fi exclus, face ce face grupul. Tinerii trăiesc în grupuri. E o perioadă a descoperirii de sine, a experiențelor, a independenței.”

Specialista aduce în discuție două elemente: tentația și ușurința cu care tinerii pot avea acces la droguri.

„De multe ori e o tentație de a experimenta drogurile. Plus că sunt ușor de procurat. Combinația e una între
dorință și nevoia de a epata și a fi în centrul atenției, și ușurința cu care poți ajunge într-o „lume” a halucinațiilor. Așa, tinerii încearcă drogurile și ajung într-un mediu unde e ușor să ajungă consumatori și să devină dependenți”, explică Rosner.

Mulți tineri care pretind că nu consumă, de fapt, consumă. Ei știu să mascheze, să ascundă, iar mulți părinți nu au de unde afla, mai arată Rosner, care consideră că implicarea autorităților ar trebui să fie mult mai directă: să dispară posibilitatea
de a procura atât de facil droguri de către tineri. Apoi, desigur, educația și prevenția sunt utile.

„Tinerii ar trebui să fie influențați în bine de alții de vârsta lor – să le fie lansate alt gen de provocări și activități creative și benefice de către influenceri de vârsta lor”, crede specialista.

Psiholog: Tinerii au nevoie de sprijin înainte de a ajunge dependenți

Tinerii trec prin perioade dificile de evoluție personală și au nevoie de susținere și înțelegere, dar și de programe și
psihologi, pentru a-i ajuta la echilibrarea emoțională.

„Adolescenții nu au acces, în general, la serviciile unui psiholog. Ei au nevoie de acordul părinților pentru a merge la terapie. Iar de multe ori, părinții se simt ofensați dacă ai lor copii  merg la un psiholog. Apoi, costurile terapiei – e nevoie de intervenția părintelui, care nu este  mereu de acord”, mai explică Rosner, care arată că intervenția trebuie realizată înainte ca tânărul să fie marcat de consumul de droguri.

Autor

  • Chirciu Simona-Maria

    Simona-Maria Chirciu, editor coordonator. Simona-Maria Chirciu este Doctor în Științe Politice, autoare și expertă pe drepturile omului. Cu o experiență de peste 7 ani în presa scrisă și online, a ținut ateliere pe Media Literacy, tehnici de manipulare și Fake News.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL