Skip to content
Politică

ANALIZĂ Spirala populismului în cabinetele minoritare. De ce sunt periculoase guvernele fără susţinere parlamentară

Inquam Photos / George Călin

După depunerea portofoliilor miniștrilor USR-PLUS și demiterea secretarilor de stat de către premierul Florin Cîțu, ne aflăm efectiv în situația în care România este condusă de un guvern minoritar din care face acum parte oficial doar PNL și UDMR. Nu este însă prima dată când țara noastră este guvernată în acest mod. Majoritatea guvernărilor minoritare au avut însă ca numitor comun o spirală a populismului, iar din acest motiv, aceste cabinete au fost de cele mai multe ori nocive.

Spirala populismului în cabinetele minoritare

În cabinetele minoritare există premize importante pentru formarea unor spirale a populismului. Asta pentru că regulile democrației sunt întoarse cu susul în jos. În mod normal într-o democrație, majoritatea guvernează, iar minoritatea se află în opoziție. Doar că atunci când avem un cabinet minoritar, realitatea este una pe dos – minoritatea guvernează, iar majoritatea se află în opoziție. Doar că, aflată în opoziție, majoritatea își poate exercita mult mai agresiv puterea. Opoziția poate avea inițiativa legislativă în Parlament și poate propune sau trece proiecte de lege cu efecte economice grave. Asta pentru că rolul opoziției este de a decredibiliza puterea și a oferi noi stimuli bazelor electorale. Se creează astfel perspectiva unor măsuri populiste de vreme ce opoziția știe că oferi lucrurile acestea “pe gratis”, fără să suporte consecințele alegerilor lor. Altfel spus, oalele se vor sparge în capul guvernului minoritar, în timp ce opoziția guvernează în realitate.

În timpul guvernului minoritar al lui Călin Popescu-Tăriceanu, PSD, aflat în opoziție împingea pe agenda publică un subiect sensibil – majorarea salariilor profesorilor cu 50%. Măsura era evident un populistă, dar care nu îi costa cu nimic pe cei de la PSD, aflați în opoziție. Ea avea ca scop atragerea acestei categorii de partea social-democraților și transformarea unei bune părți a acestora în electorat PSD. Legea a fost criticată de premierul Tăriceanu care spunea că “(PSD) solicită 50%, deși știu bine că această solicitare ar aduce criza economică mondială în România. Stânga are un plan foarte clar de câștigare a alegerilor, dar nu are nici un plan de guvernare a României”. Deși Tăriceanu și tabăra liberală se afla teoretic la guvernare, în realitate jocurile în parlament erau făcute de opoziție care nu ezita să găsească moduri de a puncta din punct de vedere electoral.

Un alt exemplu mult mai recent este cel al guvernării PNL din perioada 2019 – 2020. Și atunci am avut un cabinet minoritar condus de Ludovic Orban. La fel ca și în cazul precedent, s-a creat o spirală a populismului. PSD, aflat în opoziție încerca să împingă pe agenda publică legea majorării pensiilor cu 40%, deși lucrul acesta ne-ar fi dus într-o situație critică din punct de vedere economic. Obiectivul era atragerea pensionarilor de partea PSD și transformarea acestora într-un electorat loial. Deși legea putea avea ramificații economice grave, PSD, aflat în opoziție nu își asuma nici un risc, de vreme ce oalele erau sparte în capul guvernului liberal, iar aceștia din urmă riscau să antagonizeze publicul pensionar ignorând proiectul social-democraților.

La fel ca și în cazurile precedente, acum istoria se poate repeta sub o altă formă. Avem în acest moment un guvern minoritar PNL – UDMR, iar PSD, aflat în opoziție pregătește probabil noi măsuri populiste. În felul acesta își consolidează electoratul sau atrage de partea sa un nou electorat, fără a suporta consecințele economice ale măsurii propuse. Spirala populismului se poate reîntoarce.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *