Președintele Klaus Iohannis găzduiește miercuri, la Palatul Cotroceni, cea de-a VIII-a ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), unde vor participa 12 state, parteneri strategici și reprezentanți ai BERD, BEI, OCDE, FMI și Banca Mondială. La eveniment vor fi prezenți reprezentanți din toate cele 12 state participante la Inițiativă (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, alături de țara gazdă, România), partenerii strategici ai I3M (Statele Unite, Comisia Europeană și Germania), o serie de invitați speciali (Grecia, Ucraina, Republica Moldova, Japonia, Regatul Unit, Franța, Turcia), precum și reprezentați ai unor importante organizații internaționale (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială).
Inițiativa celor Trei Mări, scurt istoric
Summitul Inițiativei celor Trei Mări este un forum de cooperare regională inițiat de țările din Europa Centrală și de Est, cu scopul de a consolida cooperarea în domeniile economiei, energiei și infrastructurii în regiunea dintre Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. Inițiativa a fost lansată oficial în 2015 și a fost numită Inițiativa celor Trei Mări (Three Seas Initiative sau 3SI) datorită poziționării geografice a țărilor implicate. Lansarea a fost realizată de către președintele Poloniei, Andrzej Duda și de către cel al Croației, Kolinda Grabar-Kitarović. Primul Summit al Inițiativei a avut loc în Croația, la Dubrovnik.
După primul summit din Croația în 2016, summiturile Inițiativei celor Trei Mări au avut loc anual, oferind liderilor din regiune o oportunitate de a discuta progresele și de a lua decizii în ceea ce privește proiectele și direcțiile viitoare ale inițiativei. În 2017, Summitul a avut loc la Varșovia, iar în 2018 a avut loc la București. În 2019, Summitul a avut loc la Ljubljana, în Slovenia, iar în 2020 la Tallinn în Estonia. În 2021, Summitul a avut loc la Sofia, în Bulgaria, iar în 2022 la Riga, în Letonia. După cinci ani, Summitul revine la București pentru cea de-a VIII-a ediție.
Inițiativa celor Trei Mări a atras sprijinul unor țări și organizații internaționale, precum Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, care au recunoscut importanța consolidării cooperării regionale în Europa Centrală și de Est. Deși inițial aveam 12 state membre – Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, România, Bulgaria, Lituania, Letonia, Estonia, Croația, Slovenia și Austria – ulterior și alte state au primit statutul de țări-partenere. La al 7-lea Summit, organizat la Riga, Ucraina a primit statutul de stat-partener. Acum, la Summitul de la București se așteaptă ca R. Moldova și Grecia să primească acest statut. Cele douăsprezece țări care compun Inițiativa celor Trei Mări acoperă 29% din teritoriul Uniunii Europene, găzduiesc 25% din locuitorii Uniunii Europene și produc o șeptime din PIB-ul al UE. Importanța lor crește însă de la un an la altul, mai ales în contextul actual în care două state cheie – România și Polonia – se învecinează direct cu Ucraina, teatrul celui mai mare conflict militar european de la al Doilea Război Mondial încoace.
Obiective și proiecte
Scopul principal al Inițiativei celor Trei Mări este să sporească cooperarea economică și infrastructurală între cele 12 țări participante. Aceste țări se străduiesc să promoveze proiecte comune în domenii precum energie, transport și tehnologie. Țările din Europa Centrală și de Est au fost în mare măsură dependente de resursele energetice importate, în special de gazul natural și petrolul provenite din Rusia. Această dependență a crescut preocupările legate de securitatea energetică și a determinat aceste țări să caute modalități de a diversifica sursele de energie și de a dezvolta infrastructura necesară pentru a îmbunătăți conectivitatea energetică regională. În contextul războiului din Ucraina și sancțiunilor impuse Moscovei, statele respective caută să își obțină independența energetică, iar în cazul României chiar să devină un furnizor de securitate energetică în regiune.
Totodată, țările din regiune au recunoscut că, prin consolidarea cooperării regionale, pot obține beneficii semnificative. Inițiativa celor Trei Mări a fost văzută ca un cadru în care țările pot colabora pentru a aborda provocările comune și pentru a-și valorifica potențialul economic și energetic. Prin cooperarea în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, țările din regiune au urmărit să atragă investiții, să dezvolte proiecte de infrastructură și să stimuleze creșterea economică. Aceasta le-a oferit oportunitatea de a-și valorifica resursele și de a-și îmbunătăți situația economică.
Statele membre au pus pe hârtie proiecte regionale importante. De pildă o autostradă – „Via Carpathia”, care să lege orașul Klaipėda din Lituania cu Salonicul din Grecia. Autostrada ar trebui să treacă și prin România. Un alt proiect vizează construcția unei conducte prin care să fie transportate gaze naturale lichefiate, cu terminale maritime în Polonia și Croația – Coridorul Nord-Sud.
Perspective de viitor
Perspectivele de viitor ale Inițiativei celor Trei Mări depind de mai mulți factori, inclusiv de evoluția politică, economică și de securitate din regiunea Europei Centrale și de Est, precum și de implicarea și sprijinul continuu al partenerilor externi. Inițiativa celor Trei Mări va continua să se concentreze cel mai probabil pe dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport, energie și tehnologie în regiune. Implementarea proiectelor din cadrul planului de acțiune va contribui la îmbunătățirea conectivității regionale și la stimularea creșterii economice.
Totodată, ținând cont că unul dintre obiectivele majore ale inițiativei este eliminarea dependenței de sursele de energie importate din Rusia, țările participante vor căuta să dezvolte surse de energie alternative și să îmbunătățească infrastructura energetică pentru a asigura securitatea energetică a regiunii. Nu în ultimul rând, există posibilitatea ca inițiativa să atragă și alte țări din Europa Centrală și de Est care nu sunt încă membre. Extinderea participanților ar putea consolida inițiativa și ar putea aduce noi perspective și oportunități.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
