Skip to content
Republica Moldova

ANALIZĂ Tot mai mulți moldoveni, indeciși între Maia Sandu și Igor Dodon. De ce acest lucru poate da peste cap scena politică de la Chișinău

twitter/newsmakermd

Un sondaj recent al Institutului Republican Internațional (IRI) cu sediul la Washington DC, arată că, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare în Republica Moldova, doar două partide ar putea depăși pragul electoral de 5%, iar acestea ar fi Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de factură pro-europeană care ar înregistra un scor de 21% din intențiile de vot și formațiunea pro-rusă Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) care ar obține un scor de 13%.

Pe următoarele locuri s-ar clasa Partidul Ilan Șor cu 4%, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) cu 3% și Congresul Civic condus de fostul deputat comunist Mark Tcaciuk. Toate acestea fiind de stânga și de factură pro-rusă. De menționat este faptul că 22% dintre respondenți au declarat că nu ar vota pe nimeni, iar plaja celor nehotărâți se ridică la 33%.

Coagularea scenei politice din R. Moldova

O primă observație care ar merita menționată în legătură cu sondajul de opinie este aceea legată de faptul că, în ultimii ani, tendința politică din R. Moldova este aceea de coagulare a scenei politice, prin reducerea numărului de partide care intră în Parlamentul de la Chișinău. La alegerile parlamentare din 2014, în Parlamentul moldovean au intrat 5 partide – Partidul Liberal, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Partidul Liberal Democrat din Moldova și Partidul Democrat din Moldova. La alegerile parlamentare din 2019, numărul partidelor/alianțelor politice s-a redus la patru – Partidul Socialiștilor, Blocul electoral „ACUM”, Partidul Democrat și Partidul „ȘOR”. La alegerile anticipate din 2021, numărul partidelor/alianțelor politice s-a redus la 3 – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a obținut o majoritate de voturi, Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, care s-a clasat pe locul al doilea și Partidul „ȘOR”. Acum, potrivit sondajului, numărul partidelor care ar intra în Parlamentul de la Chișinău s-ar reduce la două.

Numărul nehotărâților crește și odată cu el potențialul unui partid populist

O altă observație ar fi legată de faptul că numărul nehotărâților crește, iar asta dezavantajează partidul dominant din Parlamentul de la Chișinău – PAS. Deși PAS rămâne favorit în sondajele de opinie, urmat la mare distanță de PSRM, nehotărâții au ajuns la 33%. Totodată, 22% nu ar vota cu nimeni, ceea ce înseamnă că ar putea fi nemulțumiți de actuala ofertă politică. Prin urmare nehotărâții și nemulțumiții au ajuns la 55%. Acesta reprezintă un potențial bazin electoral imens pentru un partid care ar reuși să capteze vocea nemulțumiților. Tradițional, partidele care au reușit să facă lucrul acesta au fost cele populiste care promiteau să dea o voce “majorității tăcute”. Dar eventuala capturare a acestui uriaș bazin electoral de către un partid sau mișcare populistă ar reprezenta un semn de rău augur pentru viitorul R. Moldova. Peste tot, populiștii au promovat o agendă iliberală, au criticat Uniunea Europeană și instituțiile ei, iar unii s-au apropiat periculos de mult de Vladimir Putin. Prin urmare, un astfel de partid/mișcare populistă ar face probabil același lucru, întorcând R. Moldova din parcursul ei european.

Pentru a evita un astfel de scenariu, PAS și Maia Sandu ar trebui să încerce să devină ei înșiși o alternativă pentru nemulțumiți și nehotărâți, evitând în felul acesta o viitoare derivă populistă în R. Moldova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *