Astăzi se împlinesc 3 ani de la protestele din 10 august, iar ancheta rămâne departe de a fi încheiată. Cu toate că bilanțul arată 450 de răniți în Piața Victoriei, ca urmare a intervenției disproporționate a Jandarmeriei, o soluție finală încă nu s-a găsit.
Cronologia unui eșec
Dosarul legat de protestele din 10 august a fost deschis chiar în ziua următoare, pe 11 august 2018 de Parchetul Tribunalului Militar București, în urma plângerilor depuse de sute de oameni care au avut de suferit în urma intervenției brutale a Jandarmeriei. Până la sfârșitul lunii iunie a anului 2019 nu se rezolvase încă nimic. Atunci, Parchetul General anunța că procurorii Secției parchetelor militare au declinarea competenței de soluționare a dosarului 10 august către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la „scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională”. DIICOT-ul avea deja un dosar deschis ca urmare a unei sesizări depuse de Jandarmerie, care a reclamat infracțiuni împotriva ordinii constituționale, acuzând o presupusă tentativă de lovitură de stat din partea manifestanților. Discursul era similar cu cel avansat de lideri politici din PSD de la vremea respectivă precum Liviu Dragnea sau Carmen Dan.
La 15 iulie 2020, DIICOT a luat decizia să claseze parțial dosarul 10 august. Motivul? Nu există probe că a fost vorba de o tentativă de lovitură de stat, așa cum susținea Jandarmeria Română în plângerea depusă la Parchet, dar nici că ar fi fost pregătită, din timp, reprimarea protestului, așa cum au susținut o parte dintre participanți, care au făcut și plângeri penale în acest caz. Așa că șefii Jandarmeriei de atunci au fost scoși de sub urmărire penală.
Câteva săptămâni mai târziu, pe 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei. Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar mai apoi a ajuns la Tribunalul București, care a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii. În martie 2021, Tribunalul București a decis că dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat, astfel încât foştii şefi ai Jandarmeriei să nu fie urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor. Dar, în aprilie 2021, Curtea de Apel București a decis definitiv redeschiderea dosarului 10 august.
Unii lideri politici, atât din tabăra liberală, cât și din tabăra USR-PLUS au cerut imperios rezolvarea dosarului 10 august în momentul în care se aflau în Opoziție. Dar chiar și în clipa în care au ajuns la putere, aceștia tot nu au reușit să descâlcească ițele dosarului. Actualul ministru al Justiției, Stelian Ion se declară dezamăgit de mersul anchetei: „Am așteptarea unei anchete corecte, rapide și în urma căreia să aflăm adevărul foarte clar în dosarul 10 august. Cred că suntem la limita noțiunii de durată rezonabilă de soluționare a acestui dosar. Trei ani de zile în care opinia publică a așteptat o soluție în acest caz reprezintă o perioadă lungă de timp și există o dezamăgire legată de faptul că s-a poticnit acest dosar”
Așa se face că timp de 3 ani, dosarul a fost plimbat de la o instituție la alta, între diverse parchete și instanțe. Alături de dosarul Mineriadelor și al Revoluției, dosarul 10 august reprezintă una dintre marile eșecuri ale justiției din România și amintește din nou de ce este nevoie de o Justiție independentă care să acționeze prompt, fără a se afla sub presiunea sau controlul factorului politic.
