Prima zi a summitului NATO de la Washington a adus în prim plan tema războiului din Ucraina. Mai mulți lideri, printre care și președintele SUA, Joe Biden s-au pronunțat pentru sprijinul ferm al Ucrainei în continuare. Țara se confruntă de peste 2 ani de zile cu un război sângeros după invazia la scară largă declanșată de Rusia în februarie 2022. Iată care sunt principalele trei concluzii după prima zi a summitului de la Washington.
NATO promite sprijin pe termen lung pentru Ucraina, dar nu promite aderarea
Țările NATO vor furniza Ucrainei sistemele de apărare aeriană de care aceasta are nevoie urgent, a declarat președintele Biden, promițând ajutor pentru a se proteja împotriva atacurilor mortale ale Rusiei, chiar dacă alianța nu oferă Kievului un itinerar concret în vederea aderării la NATO.
Liderul american a vorbit în debutul summit care marchează cea de-a 75-a aniversare a NATO. Acesta a declarat că donarea a cinci sisteme de apărare aeriană (Patriot) de către Germania, Italia, România, Țările de Jos și Statele Unite reprezintă doar un element al campaniei continue a NATO de a ajuta Kievul să țină piept unui adversar mult mai mare și mai bine înarmat.
„Nu faceți nicio greșeală. Rusia eșuează”, a spus Biden. „Războiul se va încheia cu Ucraina rămânând o țară liberă și independentă”.
Sistemele Patriot (Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target) sunt sisteme de apărare aeriană și anti-rachetă dezvoltate de Raytheon Technologies în Statele Unite. Acestea sunt utilizate de mai multe țări NATO pentru a proteja împotriva atacurilor cu rachete balistice tactice, rachete de croazieră și aeronave inamice. Germania deține 12 baterii de sisteme Patriot. Acestea sunt modernizate la standardul PAC-3, care include rachete mai avansate și tehnologii îmbunătățite de detectare și interceptare. Italia deține 4 baterii de sisteme Patriot. Acestea sunt folosite pentru a proteja spațiul aerian italian și sunt integrate în rețeaua de apărare aeriană NATO.
România a comandat din SUA șapte sisteme antiaeriene Patriot, în cele mai recente configurații posibile, însă dintre acestea doar patru au fost livrate până acum și mai puține au fost chiar și operaționalizate, adică să fie complet funcționale și gata de luptă în cadrul forțelor armate. Acum, România a decis ca un sistem să fie donat Ucrainei. Olanda deține 4 baterii de sisteme Patriot. Acestea sunt modernizate la standardul PAC-3 și sunt utilizate atât pentru apărarea națională, cât și pentru participarea la misiuni internaționale de apărare aeriană sub umbrela NATO.
Zelenski vrea mai mult de la NATO
Într-un discurs susținut marți seară la Institutul Ronald Reagan, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „recunoscător” pentru noua apărare aeriană, dar și-a concentrat mare parte din remarci pe îndemnul adresat Statelor Unite de a permite forțelor sale să folosească arme ofensive furnizate de SUA pentru a lovi ținte în Rusia, lucru la care Biden s-a opus mult timp, considerându-l o posibilă provocare la adresa Rusiei care ar putea atrage Statele Unite în război.
Summitul, a spus el, a avut loc în „umbra” viitoarelor alegeri americane, sugerând că acesta a fost motivul ezitării lui Biden. „Este timpul să ieșim din umbră și să ne apucăm de treabă și să nu așteptăm noiembrie sau orice altă lună pentru a apăra democrația împotriva lui Putin”, a declarat Zelenski.
„Când putem distruge avioanele militare rusești pe propriile lor baze? … Așteptăm acești pași” pentru a lovi la sol aeronavele care lansează rachete precum cea care a lovit spitalul de copii, a spus el, făcând o aluzie la atacul rusesc asupra spitalului de copii din Kiev.
Gaza, elefantul din cameră
Chiar dacă războiul din Ucraina pare să fi acaparat agenda primei zile a summitului NATO, în spatele acestei confruntări se ascunde un alt conflict. Începând cu 7 octombrie 2023, campania militară a Israelului în Gaza a distras atenția globală de la invazia rusă și a inflamat opinia publică din multe țări. Mulți critici au subliniat diferența dintre furia Statelor Unite și a Europei față de atacul Rusiei asupra spitalelor ucrainene și tăcerea lor în timp ce Israelul distruge în mod repetat unități medicale și școli în războiul său împotriva grupării militante Hamas.
La summitul din această săptămână, este puțin probabil ca Gaza să suscite multe comentarii semnificative – deși cel puțin un stat membru intenționează să facă din aceasta un subiect de discuție. Înainte de a ajunge la Washington, președintele turc Recep Erdogan, care a criticat dur Israelul și a declarat că dorește să aducă catastrofa din Gaza „în centrul atenției la summit”.
Momentan, liderii mondiali au evitat să vorbească despre situația din Gaza, chiar dacă această reprezintă o urgență internațională. O serie de experți internaționali au spus că o jumătate de milion de oameni din Gaza riscă să moară de foame. În acest context, ar fi destul de dificil pentru liderii NATO să neglijeze situația catastrofală din Gaza la acest summit. Rămâne de văzut dacă discursul lui Recep Erdogan va produce efecte la acest summit.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
