Liderul liberal Nicolae Ciucă nu este de acord cu scăderea pragului pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) – măsură pe care România trebuie să o ia dacă nu vrea să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În prezent, în România, IMM-urile sunt considerate acele companii care au o cifră de afaceri de cel mult 500.000 de euro. Datorită acestui statut, IMM-urile beneficiază de o impozitare de doar 3% din profit, față de 16% cât plătesc cele care depășesc acest prag. Există mai multe motive pentru care decizia lui Ciucă ar putea fi benefică pentru economia românească.
Protejarea IMM-urilor și a locurilor de muncă
IMM-urile constituie coloana vertebrală a economiei românești, reprezentând aproape 99% din totalul întreprinderilor din țară și contribuind semnificativ la ocuparea forței de muncă. Prin menținerea pragului actual de 500.000 de euro pentru cifra de afaceri, IMM-urile beneficiază de o impozitare redusă de doar 3% din profit. O scădere drastică a acestui prag la 88.500 de euro ar pune presiuni fiscale considerabile asupra unui număr mare de întreprinderi mici, care ar trebui să plătească taxe mult mai mari (16%), ceea ce le-ar reduce semnificativ profitabilitatea.
O astfel de modificare ar putea duce la scăderea capacității acestor firme de a susține locuri de muncă, de a face investiții și de a se dezvolta. Într-o economie în care IMM-urile joacă un rol crucial, orice măsură care le afectează direct ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice și a stabilității sociale. Păstrarea pragului actual oferă IMM-urilor spațiu de manevră pentru a se adapta la provocările economice și a crea mai multe oportunități de angajare.
Susținerea antreprenoriatului și a inovării
IMM-urile sunt un motor al inovării și al dezvoltării economice, oferind soluții rapide și adaptate pieței locale. Menținerea pragului la 500.000 de euro le permite acestor firme să investească mai mult în inovație și să crească. Scăderea pragului ar descuraja antreprenoriatul și ar face mai dificilă menținerea competitivității pe piață, mai ales în fața companiilor mari, care dispun de resurse mult mai vaste.
Pentru multe firme mici, povara fiscală suplimentară pe care ar aduce-o trecerea de la 3% la 16% ar reprezenta o frână în planurile de extindere sau în capacitatea de a concura pe piețele internaționale. De asemenea, reducerea numărului de IMM-uri care pot beneficia de impozit redus ar putea determina mulți antreprenori să amâne sau chiar să renunțe la proiecte inovative.
Evitarea creșterii economiei subterane
Un alt argument important în favoarea menținerii pragului actual este riscul apariției economiei subterane. Dacă firmele mici sunt forțate să plătească impozite mai mari din cauza modificării pragului de IMM, multe dintre ele ar putea recurge la evitarea taxelor prin activități economice „la negru”. România se confruntă deja cu o problemă semnificativă în privința economiei informale, iar creșterea presiunii fiscale asupra IMM-urilor ar putea amplifica acest fenomen.
În loc să contribuie la creșterea veniturilor la bugetul de stat, scăderea pragului pentru IMM-uri ar putea avea efectul opus, reducând încasările fiscale din cauza proliferării economiei informale. Menținerea unui cadru fiscal favorabil pentru IMM-uri este o modalitate de a încuraja conformarea fiscală și de a susține dezvoltarea economică formală.
În concluzie, decizia lui Nicolae Ciucă de a menține pragul de încadrare pentru IMM-uri la 500.000 de euro reprezintă o abordare pragmatică și protectoare față de sectorul privat românesc. Scăderea acestui prag ar avea efecte negative asupra unui segment important al economiei, vulnerabilizând firmele mici, descurajând inovația și antreprenoriatul și punând în pericol locuri de muncă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
