USR a depus marți primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României, potrivit unui comunicat. Măsurile propuse includ reducerea numărului de județe și de localități, dar și reorganizarea Bucureștiului. Orașele nu vor putea avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele, nu mai puțin de 3.000 de locuitori, potrivit proiectelor USR. La rândul său, Bucureștiul nu va mai avea sectoare, ci subdiviziuni numite districte.
Proiectul de lege pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României prevede organizarea țării în opt județe: Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea), Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman), Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș), Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj), Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) și București-Ilfov (Municipiul București și Ilfov).
Proiectul USR conține câteva puncte slabe evidente. Iată care ar fi acestea.
Probleme legate de identitatea locală și regională
Problemele legate de identitatea locală și regională sunt unele dintre cele mai sensibile aspecte ale reformei administrativ-teritoriale propuse de USR. Acestea se referă la modul în care cetățenii percep și se raportează la regiunea sau comunitatea în care trăiesc, precum și la sentimentul de apartenență la un anumit județ sau localitate, care a fost construit de-a lungul generațiilor. Propunerea de a reduce numărul de județe și de a reorganiza harta administrativă a României ar putea afecta în mod profund acest sentiment de identitate și ar putea genera rezistență din partea populației.
România este o țară diversificată din punct de vedere etnic și cultural, iar multe dintre județele actuale au o identitate bine definită, care s-a dezvoltat de-a lungul secolelor. În multe cazuri, aceste județe nu sunt doar simple diviziuni administrative, ci reprezintă comunități care împărtășesc un patrimoniu cultural comun, tradiții locale și un trecut istoric bine ancorat. De exemplu, Suceava și zona Bucovinei au o identitate distinctă, legată de influențele austriece și de patrimoniul istoric. Maramureșul este cunoscut pentru tradițiile sale unice, cultura lemnului și arhitectura specifică. Timișul și zona Banatului au o istorie diferită de cea a altor regiuni ale României, legată de influențele habsburgice și de o dezvoltare economică și socială diferită.
Exemplele pot continua însă numitorul comun este acela că prin integrarea acestor județe într-o structură regională mai mare, cum ar fi Nord-Est sau Nord-Vest, această identitate distinctă ar putea fi diluată sau chiar pierdută, ceea ce ar putea duce la o alienare a populației față de noile structuri administrative.
O altă problemă importantă este faptul că oamenii, în general, sunt reticenți la schimbare, mai ales când aceasta afectează identitatea și modul în care se raportează la comunitatea lor. În cazul reformei propuse, mulți locuitori ar putea percepe reducerea numărului de județe ca pe o pierdere a controlului local și a identității lor regionale. Această rezistență locală ar putea duce la o opoziție puternică față de proiect, în special în regiunile care sunt mândre de istoria lor.
Diferențe etnice și lingvistice
Un alt aspect sensibil al reorganizării administrativ-teritoriale îl constituie gestionarea diversității etnice și lingvistice. Unele județe, precum Harghita și Covasna, au o populație majoritar maghiară, iar reducerea acestora la o regiune mai mare ar putea să creeze probleme în menținerea drepturilor lingvistice și culturale ale minorităților. Integrarea acestor județe într-o regiune mai mare, cum ar fi Centru (alături de județe precum Brașov sau Sibiu, unde populația majoritară este română), ar putea fi percepută ca o amenințare la adresa autonomiei culturale și lingvistice a comunității maghiare. Aceasta ar putea duce la tensiuni politice și sociale între comunitățile române și maghiare, mai ales dacă noua structură administrativă nu va reuși să protejeze și să susțină această diversitate.
Impactul asupra reprezentării politice
Un alt efect potențial al reformei ar putea fi reducerea numărului de parlamentari, având în vedere că fiecare nouă regiune va avea o populație mai mare decât actualele județe, dar nu neapărat un număr mai mare de locuri în Parlament. În prezent, România are o distribuție a mandatelor parlamentare proporțională cu populația fiecărui județ. Cu toate acestea, o reorganizare care reduce numărul de județe și consolidează mai multe zone într-o singură regiune ar putea duce la o reducere a reprezentării directe a anumitor comunități, deoarece numărul de parlamentari nu ar crește proporțional cu noile regiuni mai mari.
Aceasta ar putea crea o situație în care zone cu o populație mai redusă, dar extinsă geografic, cum ar fi anumite regiuni rurale sau montane, ar avea o reprezentare insuficientă la nivel național. În același timp, ar putea apărea riscul ca regiunile urbane mai populate și influente să concentreze o putere mai mare în Parlament, generând dezechilibre politice și economice între zonele rurale și cele urbane.
Reorganizarea județelor și crearea unor regiuni mai mari ar putea duce la o creștere a influenței politice a orașelor mari din noile regiuni. De exemplu, în regiunile precum Vest (care ar include județe precum Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș), Timișoara, ca oraș dominant din punct de vedere economic și politic, ar putea concentra mai multă influență și resurse, în detrimentul județelor mai mici și mai slab dezvoltate, cum ar fi Caraș-Severin.
Această concentrare a puterii ar putea duce la un decalaj mai mare între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, perpetuând dezechilibrele economice și sociale existente. Centrele urbane mari, cu resurse economice și politice mai mari, ar putea să atragă și mai multe investiții și să obțină avantaje în alocarea fondurilor publice, în timp ce comunitățile mai mici ar putea rămâne marginalizate în procesele decizionale.
În concluzie, așa zisa reformă administrativă propusă de USR are în continuare lacune semnificative și în loc să rezolve problemele existente ar putea genera unele noi.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
