Skip to content
Politică

ANALIZĂ Ultimele zvâcniri ale lui Dacian Cioloș. De ce un nou partid condus de fostul lider USR se va dovedi un fiasco

Dacian Ciolos Inquam Photos / Ilona Andrei

Dacian Cioloș, fostul lider al USR s-ar pregăti să lanseze în perioada următoare un nou partid politic. În demersul său, Cioloș ar încerca să atragă de partea sa membri PLUS. După cele doar 4 luni de zile petrecute la conducerea USR și după eșecul înregistrat de PLUS, Cioloș are șanse minime să dea lovitura cu o nouă formațiune politică. Mai degrabă, fostul lider USR riscă să se înscrie în linia foștilor șefi de partide care au ales să își creeze formațiuni politice noi, dar care au eșuat lamentabil în final.

O obsesie a foștilor șefi de partide

Istoria post-decembristă a României este martora unui fenomen bizar. Foști șefi de partide din primul eșalon al politicii românești aleg să își înființeze propriile partide în momentul în care, fie sunt debarcați de la conducerea fostelor formațiuni politice, fie renunță de bună voie. Mai mult decât atât, fenomenul acesta s-a intensificat în ultimii ani de zile.

După ce a eșuat în cursa prezidențială împotriva lui Klaus Iohannis și după scandalul de la Colectiv, Victor Ponta avea să renunțe la conducerea Partidului Social-Democrat. Momentul nu a marcat însă ieșirea din scenă a lui Victor Ponta, ci mai degrabă reorientarea acestuia. La doi ani distanță, în 2017, Victor Ponta își lansa propria formațiune politică – Pro România, pe care îl numea  un ”start-up party” de stânga, social-democrat și progresist. Pro România avea să pice însă testul alegerilor parlamentare din 2020 și ca urmare, partidul avea să devină unul obscur.

Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a realizat ceva asemănător în momentul în care a părăsit barca liberalilor. Aflat la conducerea PNL între 2005 și 2009, Tăriceanu și-a fondat propriul partid – ALDE – după ce a părăsit șefia PNL. ALDE a avut ceva mai mult succes decât Pro România lui Victor Ponta, reușind să intre în Parlament după alegerile din 2016 și chiar să petreacă ceva timp la guvernare, în principal cu sprijinul PSD. După ce sprijinul social-democraților a dispărut, ALDE a intrat într-un declin major. La alegerile parlamentare din 2020 a rămas în afara Parlamentului, iar la fel ca Pro România, avea să intre într-un masiv con de umbră și în final avea să fie absorbit de PNL.

Exemplele anterioare ne demonstrează că proiectele politice noi începute de foști lideri ai unor partide din primul eșalon al politicii românești, au șanse mici de reușită. De cele mai multe ori, singura șansă a acestor partide este alipirea pe lângă o formațiune politică mai mare. De unele singure ele riscă să intre rapid în anonimat. Cu toate acestea, puțini sunt cei care par a înțelege acest lucru. În ultimii ani fenomenul foștilor șefi de partide care își înființează noi formațiuni politice s-a accelerat.

După câțiva ani petrecuți în detenție, fostul lider al PSD, Liviu Dragnea a revenit în politica românească cu un nou partid. În 2021 el anunța formarea Alianței Pentru Patrie (APP), strângând în jurul său câțiva apropiați plecați din PSD. După ce a fost debarcat de la conducerea PNL, Ludovic Orban anunța și el înființarea unui nou partid – Forța Dreptei. La fel ca Dragnea, Orban își lua cu el în noul partid câțiva oameni loiali, plecați din PNL. În mod similar, Viorica Dăncilă, cea care a condus pentru puțin timp PSD-ul după arestarea lui Liviu Dragnea, și-a anunțat intenția de a candida la șefia unei noi formațiuni politice – Partidului Naţiune Oameni Împreună (NOI). Acum, Dacian Cioloș ar putea să se alăture acestui grup de oameni, înființând un nou partid pe care fostul lider PLUS și USR dorește să îl conducă.

Toate aceste partide însă vor trebui să treacă prin testul alegerilor din 2024. În lipsa unei alianțe cu o formațiune politică mai mare, ele au șanse mici să prindă pragul de 5 procente necesar intrării în Parlament. Astfel, Cioloș, ca și alții înaintea lui, ar putea doar să repete istoria altor foști șefi de partide care au sperat într-o revenire în politica mare, dar care au sfârșit prin anonimat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *