Catalin Drulă, liderul Uniunii Salvați România (USR), și-a anunțat zilele trecute demisia sa din fruntea partidului. Această schimbare de conducere vine după rezultatele dezastruoase de la alegerile locale și europarlamentare de duminică și prinde USR într-un moment foarte complicat. De-a lungul timpului USR a trecut prin episoade tumultoase de fiecare dată când și-a schimbat. Partidul a fost martorul unor tensiuni și sciziuni semnificative.
De altfel, deja atacurile în USR au început. Elena Lasconi a descris rezultatul USR la alegeri drept „dezastruos” și l-a atacat în mod dur pe Cătălin Drulă. „Unii, când ajung la conducere, le ia Dumnezeu mințile, cred că își dă seama Drulă că a greșit enorm, dar e înconjurat de niște băieți, și ei trebuie să dea un pas înapoi”, a declarat Lasconi. Ținând cont de istoria USR, ne putem aștepta la o adevărată luptă pentru putere în interiorul formațiunii și, posibil, la un nou val de plecări. Iată cum arată istoria confruntărilor din USR pentru conducere.
Nicușor Dan – Dan Barna – Dacian Cioloș și Cătălin Drulă
În 2017, fondatorul USR, Nicușor Dan, a decis să părăsească conducerea partidului în urma unor conflicte interne privind poziționarea ideologică a formațiunii. Nicușor Dan, cunoscut pentru orientarea sa către un activism civic mai degrabă decât o politică ideologică clar definită, a intrat în conflict cu facțiunea care dorea o abordare mai progresistă și o poziționare fermă pe teme sociale.
În urma plecării sale, Dan Barna a preluat conducerea partidului, promițând o direcție mai clară și o consolidare a identității politice. Sub conducerea lui Dan Barna, USR a cunoscut un val de creștere și a devenit una dintre principalele forțe ale opoziției. Creșterea USR venea pe un val de nemulțumiri generale la adresa social democraților. USR a fost unul dintre marii beneficiari ai acestor nemulțumiri, dar capitalul de încredere câștigat a fost risipit rapid de conducerea partidului.
În urma rezultatului dezastruos de la alegerile prezidențiale, lui Barna i s-a cerut să facă un pas în spate. Liderul de atunci al USR a refuzat însă, generând un val de plecări din partid. A fost nevoie de un nou scor slab la parlamentarele din 2020, urmate de certuri în coaliția de guvernare pentru ca Barna, supus unei presiuni crescânde din interiorul formațiunii, să organizeze un congres special pentru alegerea conducerii. Încrezător, Barna a candidat, dar conducerea a fost preluată de fostul premier Dacian Cioloș. Liderul PLUS, partidul mai mic din alianța USR-PLUS avea să conducă o scurtă perioadă partidul.
Leadership-ul lui Dacian Cioloș nu a fost lipsit de provocări. Disputele interne au continuat, culminând cu demisia sa în octombrie 2021. Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, avea să preia temporar conducerea și ulterior a fost ales ca președinte al partidului. Ieșirea din scenă a lui Cioloș genera un nou val de plecări și ruptura USR – PLUS. Zeci de parlamentari și europarlamentari au părăsit atunci barca USR, mergând în REPER.
Mandatul lui Drulă a încercat să stabilizeze partidul și să întărească structurile interne, dar tensiunile și disensiunile au rămas o constantă. Una dintre cele mai răsunătoare demisii din USR în mandatul lui Barna a fost plecarea liderului USR Iași, Cosette Chichirău. În final mămăliga explodat după rezultatul alegerilor de duminică. Pe fondul pierderii mai multor primării cheie din țară – Sectorul 1, Sectorul 2 și Primăria Brașov, Drulă a fost nevoit să facă un pas în spate.
Demisia lui Cătălin Drulă aduce USR din nou într-un punct critic. Partidul trebuie să navigheze aceste ape tulburi și să găsească un nou lider care să poată unifica diversele facțiuni și să ofere o direcție clară pentru viitor. Ținând cont de istoria partidului însă, tranziția către o nouă conducere va fi una provocatoare care ar putea genera noi plecări și chiar destrămarea partidului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
