Skip to content
Politică

ANALIZĂ USR, în moarte clinică. PLUS poate repeta soarta altor formațiuni care au ales secesiunea

În ultimele zile, USR pare că a ajuns în pragul imploziei. Zeci de demisii au început să curgă după plecarea lui Dacian Cioloș din fruntea USR. Presa scrie că numai puțin de 35 de membrii din filialele USR Marea Britanie și USR Irlanda și-au depus sau își depun împreună demisiile. Aceste plecări vin după ce alți 65 de useriști au plecat recent din filiala Spania și după șuvoiul de oameni care au părăsit, unul câte unul.

USR, în pragul imploziei

Majoritatea celor care pleacă din USR, deloc surprinzător, fac parte din PLUS. USR și PLUS au fuzionat în urma congresului care l-a adus în fruntea formațiunii pe Dacian Cioloș. Plecarea acestuia riscă să ducă acum la ruperea formațiunii PLUS din USR  și practic la anularea fuziunii celor două formațiuni. Nemulțumiți de noua conducere – președintele interimar, Cătălin Drulă, este membru USR – tot mai mulți aleg calea demisiei. Noul pol de putere din jurul lui Drulă îi cuprinde și pe foștii lideri ai USR, Dan Barna, Moşteanu, Năsui, Botoş, Stelian Ion, Viziteu sau Dehelean.

Presedintele interimar al USR, Cătălin Drulă

Perspectivele disoluției USR sunt acum mai clare ca niciodată. Membri PLUS par tot mai puțin dispuși să accepte o conducere exercitată din partea vechii gărzi din USR. Pe de altă parte, șansele ca USR să ajungă din nou pe mâna oamenilor din PLUS – Voiculescu, Berea, Berescu, Blaga, Bordei, Buzoianu, Cambera, Durău sau Anca Dragu – sunt minime. În acest context, nu ar fi deloc exclus ca membri PLUS să declare implozia formațiunii și refacerea PLUS.

PLUS riscă să împărtășească soarta altor formațiuni politice

Deși perspectiva aceasta le-ar putea aduce o doză de independență celor de la PLUS, formațiunea are șanse minime să supraviețuiască pe scena politică românească. Istoria partidelor politice post-decembriste ne arată că formațiunile mai mici, rupte dintr-un partid mai mare, nu supraviețuiesc ciclurilor electorale. Este de ajuns să amintim cazul formațiunii ALDE.

Înființat la mijlocul anului 2015, atunci când Partidul Liberal Reformator al fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, rupt din PNL, fuziona cu Partidul Conservator, fostul Partid Umanist Român, înființat de Dan Voiculescu și al cărui președinte la momentul respectiv era Daniel Constantin, ALDE a supraviețuit mai puțin de 5 ani pe scena politică românească. Alegerile din 2016 au permis la limită intrarea formațiunii în Parlament și doar alianța cu PSD a menținut-o pe linia de plutire și în apropierea puterii. A urmat divorțul de PSD și tentativa celor de la ALDE de a se asocia cu un alt partid ai căror membri veneau din PSD, Pro România. Alianța ALDE – Pro România nu a supraviețuit alegerilor parlamentare din 2020, iar ambele formațiuni au rămas în afara Parlamentului.

Dan Barna și Dacian Cioloș

Aceeași soartă o va împărtăși PLUS în cazul în care ruperea de USR va fi oficializată. Înaintea fuziunii, PLUS era o formațiune care se zbătea în jurul cifrei de 5%. Șansele ca PLUS să intre de una singură în Parlament la alegerile din 2024 sunt însă infime, de vreme ce USR a pierdut din decembrie 2020 și până în prezent în jur de 3,5 procente, potrivit sondajelor de opinie.

O implozie a USR ar însemna nu doar moartea clinică a PLUS, ci și alunecarea USR către zona periferiei. Divorțul ar genera cu siguranță o pierdere a procentelor USR și ar duce formațiunea sub 10%. În concluzie, USR continuă să se zbată în chinuri interne după plecarea lui Dacian Cioloș. Cătălin Drulă nu se conturează a fi o figură unificatoare în interiorul partidului, iar o eventuală rupere a PLUS ar duce ar însemna o sentință la moarte pentru ambele formațiuni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *