Alegerile interne din USR-PLUS au rezolvat parțial incertitudinile care planau asupra formațiunii. După ce Dacian Cioloș a câștigat primul tur de scrutin, acesta și-a adjudecat în final și victoria decisivă împotriva liderului USR, Dan Barna. Astfel, Dacian Cioloș a devenit noul președinte al USR-PLUS.
Disensiunile nu sunt încă rezolvate în USR-PLUS
Chiar dacă alegerile din USR-PLUS ar fi trebuit să fie despre rezolvarea problemei conducerii formațiunii, există în continuare tensiuni nerezolvate. Odată cu victoria sa, Dacian Cioloș devine principalul favorit pentru a deveni prezidențiabilul USR-PLUS. Eșecul lui Barna de la alegerile prezidențiale anterioare s-ar putea să fi cântărit greu în lupta sa cu Dacian Cioloș, de vreme ce acesta din urmă a obținut numeroase voturi din partea membrilor USR. Aceștia s-ar putea să fi fost nemulțumiți și de stilul de conducere al lui Barna, cel care se baza pe câțiva apropiați din cercul său intim pentru a lua deciziile în partid.
Dar dacă alegerile din USR-PLUS au rezolvat la o primă vedere problema candidatului pentru alegerile prezidențiale, nu același lucru îl putem spune despre conducerea partidului. Chiar dacă Cioloș a ieșit învingător, o aripă pro-Barna din USR pare decisă să nu accepte conducerea exercitată de Cioloș. Astfel, mai mulți membrii USR-PLUS au votat ca „PLUS” să fie scos din denumirea formațiunii politice, alegerea fiind influențată aparent de mai mulți membri USR, nemulțumiți de rezultatul alegerilor și de înfrângerea lui Barna. Duminică a avut loc o ședință pentru modificarea statutului partidului. La întrebarea „Sunteți de acord ca noua denumire integrală a partidului să fie Uniunea Salvați România PLUS?”, 55% dintre membri au răspuns „NU”, 44% „DA” iar 1% s-au abținut.
Evenimentul în sine este unul important și mesajul transmis pare a fi clar. În USR-PLUS, în ciuda alegerilor interne există în continuare o aripă numeroasă care nu vede cu ochi buni conducerea exercitată de Cioloș, liderul PLUS. De altfel, încă din momentul fuziunii au existat voci care au fost reticente față de înțelegerea dintre USR și PLUS, aducând în discuție posibilitatea ca USR să fie capturat de un partid cu un potențial electoral mult mai mic, așa cum este PLUS. Astfel, după rezultatul scrutinului intern, temerile acestora par a se fi adeverit. PLUS, o formațiune de aproximativ 5 procente a ajuns să înghită de facto USR-ul, formațiunea mai mare. Temerea ca nu cumva identitatea celor de la USR să dispară complet i-a determinat pe mai mulți membri să voteze pentru noua denumire a formațiunii. Astfel, Cioloș ar trebui să fie cel care “se convertește” la USR pentru ca nu cumva USR să se transforme în PLUS.
Disputa dintre USR și PLUS este una cât se poate de reală, iar rezultatul scrutinului nu marchează așadar încetarea completă a luptelor interne. Consensul pare a fi unul destul de dificil de atins. Chiar dacă Barna și mai mulți lideri USR par a accepta momentan rezultatul scrutinului, în interiorul formațiunii există un butoi cu pulbere. Barna ar putea sta la pândă, așteptând greșelile de parcurs ale lui Cioloș. Între timp, acesta din urmă are timp până în 2024 să schimbe cursul descendent al partidului. De la alegerile europarlamentare din 2019 și până acum USR-PLUS se află în cădere liberă în sondajele de opinie. Dacă Cioloș nu va reuși să scoată partidul de pe acest trend negativ, atunci zilele lui la șefia formațiunii sunt numărate.
