Geert Wilders, politicianul populist olandez ale cărui comentarii islamofobe au dus la amenințări cu moartea la adresa sa din partea extremiștilor islamici, ar putea deveni următorul premier al Olandei. Asta după ce partidul său, PVV (Partidul Libertății) a obținut 35 de locuri ca urmare a alegerilor parlamentare de zilele trecute, clasându-se astfel pe prima poziție, cu 23% din voturi.
Cine este Geert Wilders
Wilders se află în politica bavareză de 25 de ani, dar nu a reușit să ajungă niciodată premier, în ciuda încercărilro repetate. Cariera sa politică a fost încărcată de numeroase scandaluri. În trecut Wilders a fost condamnat pentru discriminare împotriva marocanilor și a primit inclusiv amenințări cu moartea. Din acest motiv, Wilders trăiește sub protecția poliției. El l-a numit pe profetul Mahomed un „pedofil” și a spus că islamul este o „ideologie fascistă”.
În Olanda, Wilders este adesea comparat cu Donald Trump, atât din cauza înfățișării lui, cât și din cauza politicilor populiste ale sale, în special cele anti-imigrație. În Pakistan, un lider religios a emis o fatwa împotriva sa. Un fan autoproclamat al premierului naționalist maghiar Viktor Orban, Wilders este în mod explicit anti-UE, îndemnând la ieșirea țării din Uniunea Europeană.
De asemenea, Wilders a declarat în repetate rânduri că Olanda ar trebui să înceteze să mai furnizeze arme Ucrainei, deoarece, în opinia sa, țara are nevoie de aceste arme pentru a se putea apăra. Cu toate acestea, niciunul dintre partidele cu care ar putea eventual forma un guvern nu împărtășește aceste idei.
Cum se configurează scena politică din Olanda
Deși partidul lui Wilders a ieșit pe primul loc în alegeri, politicianul populist va trebui să ralieze sprijinul altor partide pentru a forma o majoritate. Față de alegerile precedente, PVV, partidul lui Wilders a reușit să își dubleze procentele (11% în 2021 – 23% acum). Pe locul al doilea s-a clasat VVD, partidul fostului premier Rutte, cu 15,2%. Partidul este în declin față de anul 2021, atunci când câștiga alegerile cu 22%. Pe de altă parte, Laburiștii și Verzii, alianță care promitea multe înainte aceste alegeri, avându-l ca lider pe fostul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, s-au clasat pe locul al treilea, cu 15,6%. În fine, D66 a obținut 6,2%. Pe lângă acestea o duzină de alte partide mai mici au obținut între 0,7% (pragul de intrare în Parlament în Olanda este 0,67%) și 4,7%.
Geert Wilders va trebui să-și găsească aliați în rândul acestor partide pentru a forma o majoritate. Din acest punct de vedere ne putem aștepta la negocieri foarte lungi între partide pentru formarea acestei majorități. În mod tradițional, în Olanda aceste negocieri sunt îndelungate. Pe de altă parte, este destul de puțin probabil că Wilders ar putea ajunge premier dacă ar forma o alianță ipotetică cu VVD sau cu Laburiștii și Verzii. Aceste partide mainstream nu tolerează discursul radical al lui Wilders și sunt slabe șanse să gireze o astfel de alianță. În acest caz, Wilders are în linii mari două opțiuni dacă își dorește funcția de premier. În primul caz, caută sprijinul partidelor mainstream, promițând să își tempereze tonul și renunță la o parte din promisiunile de campanie, precum ieșirea Olandei din UE. În al doilea caz, rămâne consecvent promisiunilor electorale și caută sprijinul altor partide mai mici, plasându-se eventual în fruntea unui guvern minoritar, instabil.
În concluzie, negocierile în Olanda se anunță complicate și este posibil să avem o lungă perioadă de tranziție. În ciuda victoriei în alegeri, rămâne de văzut dacă Wilders va reuși să obțină sprijinul politic de care are nevoie pentru a deveni premier.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
