Examenul de Bacalaureat reprezintă una dintre cele mai importante etape în formarea academică a elevilor români. În ultimul deceniu, notele obținute la Bacalaureat au reflectat nu doar nivelul de pregătire al absolvenților de liceu, ci și profunde transformări în sistemul educațional, în contextul socio-economic și în modul de organizare a examenului. Anul acesta, înainte de soluționarea contestațiilor, rata de promovabilitate la BAC 2025 a fost de 74,3%. După afișarea notelor finale de la Bacalaureat, promovabilitatea a crescut la 76,5%. Așadar, întrebarea care se pune este cum arată această cifră în comparație cu anii trecuți?
Perioada 2014–2016: Reforme în derulare
Perioada 2014 – 2016 din istoria recentă a examenului de Bacalaureat este marcată de efectele directe ale reformelor inițiate după 2011, de un context social încă fragil post-criză economică și de o serie de ajustări la nivelul politicilor educaționale. Notele obținute de elevi în această perioadă scot în evidență o scădere accentuată a performanțelor, dar și începutul unui proces de reevaluare a standardelor.
După anul de cotitură 2011 — când introducerea monitorizării video și a unor reguli stricte a dus la un brutal declin al promovabilității (sub 45%) — sistemul educațional a intrat într-o perioadă de ajustare. Între 2014 și 2016, România s-a confruntat cu următoarele realități: o generație de elevi formată în școli afectate de subfinanțare și lipsă de resurse, profesori demotivați, adesea prost plătiți, cu acces limitat la formare profesională și un curriculum adesea perceput ca învechit, concentrat pe teorie și memorare. În 2014 rata de promovare a fost de doar 59.25%, media generală națională și în jur de 6.5 au existat doar 104 elevi cu media 10. În 2015 rata de promovare a crescut la 66.41%, dar au scăzut mediile de 10 la doar 63. În 2016 rata de promovare crește puțin la 66.7%, iar media elevilor cu 10 la 78. Se păstrează însă decalajele majore între urban și rural (diferențe de până la 20 de puncte procentuale la promovabilitate).
Acești trei ani pot fi considerați o etapă de tranziție: de la un sistem afectat de măsuri coercitive și rezultate slabe, spre o tentativă de revenire și stabilizare. Rezultatele modeste obținute la Bacalaureat în acest interval reflectă mai degrabă limitele sistemului și lipsa unui proiect educațional coerent, decât lipsa de potențial a elevilor. Totodată, perioada a arătat clar nevoia de reforme reale, orientate spre calitate, echitate și competențe, reforme care vor începe timid să se contureze în anii următori.
Perioada 2017–2019: Ușoară revenire și stabilizare
Intervalul 2017–2019 a marcat un moment de relativă stabilitate în evoluția notelor de la examenul de Bacalaureat, comparativ cu scăderile dramatice din anii anteriori. Rezultatele au început să arate o revenire treptată, însă fără salturi spectaculoase. Această perioadă este caracterizată de ajustări moderate ale politicilor educaționale, de o mai bună organizare a examenului și de o creștere a nivelului de predictibilitate în structura subiectelor și modul de evaluare.
După ani de tensiuni în sistem și de rezultate slabe, perioada 2017–2019 a oferit o fereastră de relativ echilibru. Nu au avut loc modificări bruște de legislație sau reforme de anvergură, dar consistența organizatorică a contribuit la o îmbunătățire a performanțelor. În plus, profesorii și elevii s-au adaptat mai bine la cerințele examenului, iar metodele de predare au început lent să se modernizeze în anumite licee.
Totodată, discuțiile despre digitalizare, formarea profesorilor și adaptarea curriculei au devenit mai frecvente în spațiul public, însă implementarea acestora a fost în mare parte superficială.
În 2017 rata de promovare urcă la 72.9% și avem 126 de medii de 10 la nivel național. În 2018 din nou rata de promovare urcă la 73.5%, dar scad mediile de 10 la nivel național la 104. În 2019 rata de promovare era la 75.5% și 224 de elevi aveau media 10, de departe cel mai bun rezultat din anii respectivi.
Această etapă poate fi considerată o perioadă de „respiro” pentru sistemul educațional. Rezultatele la Bacalaureat s-au stabilizat și au înregistrat o ușoară creștere, pe fondul unei mai bune organizări, a predictibilității subiectelor și a adaptării profesorilor și elevilor. Totuși, această revenire nu a fost susținută de o schimbare profundă, ci mai degrabă de o calibrare tehnică a examenului. Problemele de fond – inechitatea, lipsa de relevanță a competențelor evaluate și polarizarea educațională – au continuat să se adâncească, așteptând o reformă veritabilă.
2020–2021: Pandemia COVID-19 și incertitudinea
Perioada 2020–2021 a fost una fără precedent în istoria recentă a sistemului educațional românesc, fiind puternic marcată de criza sanitară globală provocată de pandemia COVID-19. În contextul închiderii școlilor, al trecerii forțate la învățământul online și al unei instabilități generale, examenul de Bacalaureat a devenit o sursă de stres, dezbatere publică și compromisuri.
Cu toate acestea, contrar așteptărilor, rezultatele la Bac au fost destul de bune, iar mediile de 10 la nivel național s-au înmulțit față de anii anteriori ceea ce a generat suspiciuni și controverse legate de nivelul real de pregătire al elevilor.
Începând cu martie 2020, școlile din România au fost închise, iar predarea s-a mutat în mediul online. Această tranziție bruscă a scos la iveală deficiențele structurale ale sistemului: lipsa infrastructurii digitale, inegalitatea de acces la internet, lipsa de formare a cadrelor didactice în utilizarea tehnologiei. În ciuda acestui haos, autoritățile au decis să mențină organizarea examenului de Bacalaureat
În 2020 rata de promovare (după contestații) este de 64.5%. Totuși deși rata de promovare scade față de anii anteriori, mediile de 10 explodează la nivel național – 307. În 2021, rata de promovabilitate crește ușor la 69.8%. Mediile de 10 la nivel național rămân numeroase – 232.
Anii pandemici au adus cu ei o redefinire a Bacalaureatului, transformat temporar dintr-un filtru academic într-un instrument de menținere a echilibrului social și emoțional. Deși rezultatele au fost mai bune, ele nu reflectă neapărat o pregătire mai solidă a elevilor, ci mai degrabă o combinație de factori: subiecte mai ușoare, scăderea exigenței, abandon școlar mascat și polarizare crescută între licee.
2022–2024: Întoarcerea la exigență și realitatea post-pandemică
Perioada 2022–2024 a marcat o revenire treptată la normalitatea academică, după doi ani de compromisuri impuse de criza sanitară. Examenul de Bacalaureat a fost repus în centrul politicii educaționale ca instrument de măsurare a performanței reale, iar autoritățile au încercat să recâștige încrederea publică în rigurozitatea procesului. Rezultatele obținute de elevi în această perioadă reflectă o tendință de revenire la exigență, dar și aduc în prim-plan efectele adânci ale crizei pandemice, în special în mediile defavorizate.
După șocul pandemiei și după examenele din 2020–2021 considerate de mulți ca fiind „soft”, Ministerul Educației a anunțat clar intenția de a reveni la standardele anterioare. Însă efectele pandemiei nu au dispărut: generațiile care au susținut Bacalaureatul în 2022, 2023 și 2024 au fost profund afectate de analfabetismul funcțional crescut, lipsa contactului fizic cu profesorii și scăderea durabilă a motivației. Rezultatele acestor ani ilustrează o realitate duală: revenirea formală la exigență, dar și persistența decalajelor adânci în sistem.
În 2022 rata de promovare (după contestații) este de 73.3%, iar 222 de elevi la nivel național au media 10. În 2023 rata de promovare e ușor în scădere – 72.8%, iar în 2024 se situa la 72%. Ceea ce înseamnă că rezultatele din 2025 arată cel mai bine din ultimii 10 ani din punctul de vedere al promovării, dar acest lucru nu este echivalent cu un rezultat bun în educație, ținând cont de alți indicatori cheie.
În concluzie, evoluția notelor la Bacalaureat în ultimii 10 ani nu indică o direcție clară de progres sustenabil, ci mai degrabă un parcurs fragmentat, influențat de factori externi (pandemie, reforme incomplete, decalaje sociale). Dacă România dorește o schimbare reală în performanța elevilor, este nevoie de o reformă profundă a ciclului liceal, de formarea riguroasă a profesorilor și de măsuri sistemice care să reducă inechitățile educaționale. Altfel, Bacalaureatul va continua să reflecte mai degrabă starea de criză a sistemului decât un nivel real al cunoștințelor elevilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
