ANAT solicită Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului sprijin pentru revigorarea activităţii de incoming (sosirea turiştilor străini în România). Potrivit patronatului, este nevoie de minim 20 de milioane de euro anual pentru promovarea eficientă a turismului românesc, iar Romania ar putea avea 10 milioane de turişti străini. ANAT arată totodată că actuala strategie propusă de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a înjumătăţit ţinta pentru 2035 afirmată acum trei luni, de la 10 la 4,6 milioane de turişti.
„ANAT solicită Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului sprijin pentru revigorarea activităţii de incoming. Incoming înseamnă aducerea de turişti străini, export de servicii, aport valutar, un factor important pentru îmbunătăţirea imaginii României şi ”fresh money” în economie. România este în căutare disperată de echilibru bugetar, caută surse noi de venituri şi tăieri de costuri dar ignoră complet ”fresh money”. Aceste sume pot fi aduse în economia ţării cu un efort şi cu o investiţie minime în comparaţii cu alte investiţii şi cheltuieli cu mult mai multe zero-uri”, precizează ANAT, într-un comunicat.
În prezent, ţara noastră nu beneficiază de o activitate de incoming semnificativă, iar produsul turistic al României nu este suficient de cunoscut în străinătate, arată ANAT. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, turiştii români contribuie în proporţie de 86% la cheltuielile turistice realizate în România. Din păcate, banii lăsaţi de străini reprezintă doar 14% din totalul cheltuielilor turistice, o rată care plasează România la coada Europei.
„Actuala strategie propusă de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului propune o ţintă de 4,6 milioane de turişti în 2035, destul de modestă faţă de preconizările anterioare. Cifra a fost înjumătăţită faţă de ţinta afirmată doar acum trei luni, de 10 milioane de milioane de turişti în 2035”, mai arată ANAT.
Pentru a dezvolta incoming-ul, ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism) propune următoarele măsuri prioritare:
1.Participarea activă la târgurile internaţionale de turism. ANAT doreşte ca ministerul de resort să organizeze o licitaţie unde să câştige o firmă profesionistă, cu rezultate internaţionale dovedite în promovarea internaţională a unei ţări.
2. Alocare financiară substanţială pentru promovare. ANAT susţine alocarea unei sume anuale de minim 20 de milioane de euro pentru promovarea turistică şi a identificat sursele de finanţare. Patronatul cere actualului ministru abordarea unei politici coerente pe termen lung pentru a aduce turişti străini în România. Totodată, consideră că legislaţia privind licitaţiile publice trebuie revizuită şi adaptată realităţilor pieţei, mereu în schimbare, pentru a asigura procese de licitare rapide şi transparente.
3. Înfiinţarea unui OMD naţional. ANAT susţine în continuare înfiinţarea unei Organizaţii de Management al Destinaţiei (OMD) la nivel naţional, printr-un real parteneriat public-privat, responsabilă cu gestionarea transparentă a fondurilor de promovare şi dezvoltare.
4. Simplificarea procedurii pentru prima de incoming. ANAT a propus modificarea procedurii pentru acordarea primei de incoming, astfel încât să se optimizeze utilizarea eficientă a fondurilor alocate.
5. Organizarea unei secţiuni în târgurile naţionale de incoming, tip business to business, unde să fie invitaţi agenţi de turism şi specialişti în turism, în regim de ”hosted buyers”, alături de jurnalişti şi influenceri din statele considerate „pieţe-ţintă”. O ţintă de promovare ar putea fi constituită de ţările din regiune, cu acelaşi nivel de risc ca şi România, care nu au temeri privind războiul din Ucraina, precum Grecia, Bulgaria, Turcia, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia sau Serbia.
6. Restructurarea procedurii de acordare a vizelor turistice pentru România. Posibilitatea obţinerii vizelor online, cel putin pentru statele cu risc de imigrare scăzut şi cu potenţial demonstrat de creştere a numărului de turişti şi a duratei sejurului. În prezent, viza de România este mai greu de obţinut decât cea Schengen. În acest an România va primi 1,5 milioane de turişti, mult mai puţin şi faţă de 2019, când primea 2,7 milioane.
7. Stabilitate fiscală. ANAT arată că orice majorare ulterioară de impozite şi taxe impusă operatorilor în turism duce la obligarea acestora de a o suporta, erodând marja de profit şi bugetele de investiţii. Astfel, turismul de incoming ar fi descurajat pentru următorii 3 ani. O cotă TVA 0% pentru export de servicii ar sprijini esenţial turismul românesc.
ANAT subliniază că, din cauza dificultăţilor întâmpinate, doar 50 din cele 2.200 de agenţii de turism active în prezent desfăşoară activitate de incoming. Pentru a schimba această situaţie, ANAT invită autorităţile să sprijine turismul şi să ia măsurile necesare pentru a promova în mod corespunzător destinaţia turistică România pe plan internaţional.
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT) trage un semnal de alarmă cu privire la neglijarea continua a promovării turismului de incoming în ţara noastră de către autorităţile competene şi constată, an de an, o discrepanţă semnificativă între numărul turiştilor străini care vizitează România şi numărul acestora în alte destinaţii europene de referinţă.
„Incoming-ul, deci turismul receptor, unica formă de export de servicii din turism, ne arată că niciun guvern nu i-a acordat cu adevărat atenţie. Cifrele ne indică o realitate cruntă. România nu este în stare să aibă mai mult de 1,5 milioane de turişti străini. Atât am primit în 2022, pe când, anul trecut, vecina noastră Bulgaria a înregistrat peste 5 milioane de turişti străini. Această situaţie se datorează în mare parte lipsei de investiţie în promovarea externă a ţării. Cu un buget de doar 1,5 milioane de euro, nu putem concura la nivel internaţional şi a atrage turişti străini în România. La târgurile internaţionale nu se mai poate participa gratuit, deoarece este ajutor de stat, deci se obţine greu şi cu aprobare şi nu există nici o schemă flexibilă de co-plată. Prima de incoming nu se prea aprobă. Cerem actualului ministru de resort abordarea unei politici coerente de aducere a turiştilor străini în România”, declară Alin Burcea, prim vicepreşedinte ANAT.
La ora actuală, puţinii străini care vin în România sunt aduşi îndeosebi de către agenţiile de turism specializate pe incoming, care fac eforturi supraomeneşti. De asemenea, sunt turişti care află că ţara noastră este vizitabilă şi are ce oferi de pe internet, de la prieteni ori datorită unor jurnalişti, bloggeri sau vloggeri care sosesc pe cont propriu, arată acesta.
„Ne onorează dar este trist că, pe când mari personalităţi din alte ţări cred în România şi în potenţialul său turistic – şi aici putem oferi exemplul Majestăţii Sale Regele Charles al III-lea, precum şi al multor jurnalişti, artişti şi lideri de opinie internaţionali – pe de altă parte, autorităţile noastre resping şansele de dezvoltare a turismului, prin lipsa lor de implicare şi acţiune”, spun reprezentanţii ANAT.
Ei consideră că putem ajunge la 10 milioane de turişti străini în România şi la 100 de milioane de nopţi de cazare, în următorii 7-10 ani, cu condiţia să existe buget de promovare şi proceduri simplificate.
„Deşi marea majoritate a turiştilor şi vizitatorilor străini care vin în ţara noastră rămân plăcut surprinşi şi încântaţi, Guvernul României, în general, nu este interesat de tema aducerii de turişti străini în România. Cifrele şi rezultatele indică această tristă realitate. Iată ce bugete anuale pentru promovarea şi dezvoltarea turismului au alte destinaţii turistice (exemplele sunt din ultimii 4 ani): Austria – 54 de milioane de euro, Polonia – 15 milioane de euro, Ungaria – 227 de milioane de euro pentru perioada 2021-2030 sau Israel – peste 227 de milioane de dolari (bugetul total alocat turismului pentru 2022). Ca o idee, Ucraina planificase un buget de promovare şi dezvoltare turistică de 31 de milioane de dolari înainte de 2020”, adaugă reprezentanţii ANAT.
Potrivit acestora, turismul de incoming, cea mai facilă formă de export, reprezintă o oportunitate inestimabilă pentru îmbunătăţirea imaginii României şi promovarea unei percepţii pozitive în rândul turiştilor străini.
„Considerăm că Guvernul ar trebui să-şi dea tot interesul pentru dezvoltarea ei, dacă îi mai pasă şi de ideea de a atrage bani în ţară prin exporturile de produse „made in Romania”. ANAT îşi exprimă dorinţa de a colabora strâns cu autorităţile pentru a dezvolta o strategie coerentă şi integrată de promovare, care să conducă la o creştere semnificativă a numărului de turişti”, adaugă ei.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
