Avem sau nu capacitatea de a gestiona în mod corect deșeurile? Cât și cum reciclăm? Cum facem cu deșeurile care vor să intre în țară? Poate aduce oricine orice în România? Este România, cu adevărat, „groapa de gunoi a Europei”? La aceste întrebări a răspuns invitatul Marinelei Angheluș la emisiunea Puterea Știrilor, Andrei Corlan – nou șef al Gărzii de Mediu.
Întrebat cum face Garda de Mediu controalele, acesta a răspuns:
„Sunt două tipuri de control ale Gărzii de Mediu: controalele planificate și neplanificate.
Există o clasificare a instituțiilor, a societăților în funcție gradul de impact, de la A până la D. Cele de clasa A sunt cele mai importante și au parte de minimum două controale pe an din partea Gărzii de Mediu, cele din clasa B de un control și tot și tot așa.
Pe lângă aceste controale, avem controale neplanificate, care sunt sesizări, autosesizări, planuri de acțiune, concluzii pe care noi le luăm din observarea fenomenului de mediu la nivel național și creăm astfel de acțiuni care reprezintă o lovitură pentru toți cei care aduc prejudicii mediului înconjurător”.
Nu putem spune că România este chiar „groapa de gunoi” a Europei, pentru că asta ar însemna că toată activitatea Gărzii de Mediu nu se mai justifică.
Vorbim, însă, de protocoale pe care cei care nu s-au ocupat de aceste lucruri nu au de unde să le știe. Corlan a fost întrebat despre toate aceste protocoale pentru deșeurile care trec frontiera în România. Acesta a răspuns:
„Eu nu aș face această afirmație pentru că o astfel de afirmație denotă o luptă pierdută. Dacă folosim expresia “groapa de gunoi a Europei”, înseamnă că lupta pe care o duce garda de Mediu împreună cu Parchetele, împreună cu Poliția de Frontieră la graniță este o luptă pierdută.
Față de anii trecuți, am făcut niște pași importanți în a câștiga această luptă. S-a modificat legislația în domeniul transportului, transfrontalier de deșeuri și cu multă mândrie pot spune că eu, în calitate de secretar de stat în ministerul Mediului, am condus grupul de lucru care a modificat hotărârea de guvern privind transport, transfrontaler de deșeuri și ce am făcut?
Cele 101 puncte de trecere de frontieră pe care le are România s-au redus la 21 de puncte pentru deșeuri provenite din extern, respectiv produse susceptibile ar fi deșeuri. Ne referim la produsele second hand, care de multe ori sunt ascunse sub denumirea de haine second-hand.
Și, dacă ne uităm la rezultatele pe care le-am obținut la aproximativ 1 an de când s-a implementat această modificare legislativă, vedem că, în primul rând, Garda de Mediu are o prezență constantă în aceste puncte de trecere.
Garda de Mediu are deocamdată o capacitate instituțională destul de redusă. Nu avem foarte mulți comisari, avem oameni pregătiți, dar puțini și din acest motiv nu puteam să asigurăm o permanență în punctele de trecere.
Acum avem. Avem protocol încheiat cu IGPR, cu Poliția de Frontieră, cu punctele vamale și din 3000 de așa-ziși operatori care se ocupau cu colectare, de reciclare, de valorificare a deșeurilor, acuma vorbim doar de 100 de înscriși în platforma digitală.
Care este procedura atunci când vrei să aduci un deșeu în România, trebuie cu 24 de ore înainte să te înscrii în această platformă numită ROAFM, gestionată de Administrația Fondului pentru Mediu, să spui pe unde vrei să intri și să spui unde vrei să ajungi cu acel deșeu, destinația fiind doar un punct autorizat în ceea ce înseamnă reciclarea acelor deșeuri.
Dacă nu îndeplinește aceste condiții, nu ți se permite intrarea în țară”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
