Skip to content
Societate

Andrei Hoștiuc, director general adjunct Apa Nova: Apa rece de la robinet a fost, este și va fi potabilă! INTERVIU

Apa Nova

Andrei Hoștiuc, director general Adjunct Apa Nova, a explicat, într-un interviu acordat PSnews.ro, care sunt problemele cu care se confruntă Bucureştiul din punct de vedere al furnizării apei şi al reţelei de canalizare și i-a asigurat pe bucureșteni că apa de la robinet este foarte bună de băut.

PSnews: În Europa sunt campanii pentru reducerea consumului de apă potabilă. Se pune această problemă și în România? Ar trebui să reducem consumul de apă?

Andrei Hoștiuc: În contextul în care resursele globului sunt limitate, iar la nivel mondial înregistrăm o creștere a populației și totodată o creștere a densității acesteia către zonele urbane, apare necesitatea ca resursele de bază precum apa, energia și materiile prime să fie utilizate şi reutilizate cu grijă.

Apa Nova încurajează consumul responsabil de apă al bucureștenilor, dar în același timp aplică și tehnici digitale avansate în managementul resurselor de apă care permit pe de o parte obținerea unui randament comparabil cu toate metropolele europene, dar și identificarea imediată a oricăror avarii și remedierea acestora în timpi operativi competitivi fapt ce reduce pierderile de apă. Putem spune totodată că prin tehnicile digitale avansate și prin modelarea rețelei putem face inclusiv predicții privind avariile în rețeaua de apă și implicit adapta programele noastre de investiții și eficientizări. În acest sens, la nivelul Bucureștiului se aplică cele mai bune practici de gestionare a cererii de apă urmărindu-se păstrarea echilibrului între cerere și ofertă și utilizarea eficientă a resurselor de apă.

Cum am putea reduce consumul de apă fără a renunța la confortul cu care ne-am obișnuit?

Se poate adopta un comportament prietenos cu resursele, folosind pași mici cu efecte importante. Spre exemplu mașinile noastre de spălat vase și mașinile de spălat haine necesită mai puțină apă și energie dacă funcționează numai cu încărcături complete. Spălarea hainelor reprezintă mai mult de 20% din consumul de apă dintr-o gospodărie. Indiferent dacă cumpărați o mașină de spălat cu încărcare frontală sau superioară, pentru a economisi cea mai multă apă, căutați o mașină certificată Energy Star. Aceste mașini folosesc cu 40% mai puțină apă.

Toaletele, de exemplu, reprezintă aproape 30% din consumul mediu de apă din casă. Toaletele mai vechi folosesc până la 22 de litri per utilizare. Dar cele noi folosesc doar 5-6 litri de apă per utilizare.

Dușul reprezintă aproape 17% din consumul de apă din gospodărie. Pentru a economisi apă așa, puteți înlocui un cap de duș obișnuit cu un cap de duș care economisește apă, care folosește 7,5 litri pe minut sau mai puțin, oferind în același timp o performanță mai bună.

Bateriile noi prezintă de asemenea, din punct de vedere constructiv site sau reglaje ce permit reducerea consumului de apă. Soluțiile de automatizare din spațiile comerciale ori clădiri de birouri ( baterii cu fotocelule) sunt de asemenea, o soluție.

Deci, cu toții putem ajuta la reducerea consumului de apă prin intermediul tehnologiei care este acum foarte prezentă în viața noastră.

Noile tehnologii pot ajuta la reducerea consumului de apă?

Digitalizarea proceselor de producție oferă un potențial imens de gestionare a resurselor de apă și servicii mai eficiente pentru factorii de decizie. Noi utilizăm acum o gamă largă de instrumente IT pentru monitorizarea proceselor, supraveghere, analiză și chiar predicție. Gestionarea datelor de utilitate sunt găzduite „în cloud”, tranzacționarea proceselor de potabilizare și transport a apei se face on-line. Totodată utilizăm senzori digitali pentru monitorizarea și înregistrarea permanentă a principalilor indicatori calitativi și tehnologici ai apei, pentru ca mai apoi să utilizăm tehnici de modelare a proceselor și de predicție, pentru a introduce măsuri în timp util în vederea atenuării impactului evenimentelor și a reduce astfel pierderile și costurile.

Apa Nova a implementat și a dezvoltat un sistem de monitorizare cantitativă și calitativă a apelor tranzitate, prin montarea unor echipamente de măsură a debitului și nivelelor în secțiunile considerate a fi critice. Aceste echipamente transmit informații în timp real, referitoare la parametrii de curgere, facilitând astfel intervenția promptă a echipelor operative, stabilirea și luarea măsurilor ce se impun, mai ales în cazul producerii evenimentelor pluviometrice de mare intensitate, timpul este eficientizat, iar rapiditatea este un punct forte în companie.

Nu în ultimul rând noua generație de contoare smart și noul proiect de citire din puncte fixe ne permit să colectăm imediat datele de consum, să analizăm datele și să alertăm din timp clienții cu un consum mai ridicat față de layout-ul obișnuit de consum.

Care este factorul cel mai poluant și cel mai greu de înlăturat din rețeaua de canalizare?

Sistemul de canalizare deține un rol esențial în buna funcționare a orașului pentru că face „treaba murdară” din circuitul de alimentare cu apă potabilă. De aceea, atunci când lucruri nedorite ajung prin conductele sistemului cum ar fi uleiul uzat ori hidrocarburile, acestea poluează mediul înconjurător, blochează conductele de scurgere, stațiile de pompare și creează deficiențe în sistemul hidraulic, crescând totodată costurile de întreținere și reparații ale sistemului. Un alt caz este cel al deversărilor ilegale de beton excedentar în rețeaua de canalizare, iar acesta odată întărit obturează rețeaua de canalizare producând mari disfuncționalități, în timp putând genera blocarea totală.

Puțin ulei folosit în sifonul de la chiuvetă nu pare mare greșeală. În timp însă, uleiul împreună cu alte deșeuri formează un dop, care poate avea consecințe când te astepți mai puțin.

Uleiul se depune treptat pe pereții conductelor. Cu timpul, pelicula de grăsime devine din ce în ce mai vâscoasă, se întărește și atrage și alte resturi sau deșeuri, contribuind la formarea unei grămezi greu de scos și care va crea mirosuri grele în bucătărie.

Nu tot ce se duce în vârtejul de apă dispare. Prezervativele sau șervețelele umede, de exemplu, se agață de pereții corozivi ai conductelor și, în timp, înfundă sistemul de canalizare și creează mari probleme în operarea stației de epurare. Același lucru se întâmplă și în echipamentele de pompare ale apelor uzate, împiedicând buna funcționare a sistemului de canalizare.

Prezervativele, șervețelele umede, obiectele de igienă intimă, cârpele sau vata medicinală nu se dizolvă în apă și se vor bloca, inevitabil, undeva pe traseul canalizării.

Unul dintre cele mai des-întâlnite deșeuri care creează probleme sistemului de canalizare este părul. Adunate de pe perie și aruncate în vasul de toaletă, ghemotoacele de păr formează o „plasă” ideală care se extinde, înghite alte deșeuri ori grăsimi și blochează chiar și cele mai largi conducte.

În cursul desfundării conductelor, depunerile mai frecvent întâlnite sunt grăsimile solidificate, detergenţii, bucăţile de lemn, cârpele, pungile şi flacoanele din material plastic, cărămizile, pietrele, nisipul, nămolul şi resturile alimentare.

Cât de curată este apa de la robinet și cât de bună este de băut?

Apa rece din rețeaua publică a fost, este și va fi potabilă, acest aspect fiind o responsabilitate asumată a noastră. Livrăm zilnic apă pentru peste 2 milioane de locuitori de aproape 19 ani, iar gradul de satisfacție al clienților noștri a crescut constant. Supraveghem calitatea apei de băut 24 de ore din 24 și prelevăm zilnic probe din 54 de puncte fixe de recoltare, distribuite în tot Bucureștiul, efectuând peste 6.000 de analize prin care monitorizăm 120.000 de indicatori anual. Respectăm toate obligațiile legale ce-i revin inclusiv legislație relevantă a UE, legată direct sau indirect de gestionarea cererii de apă și care stabilește cadre pentru promovarea eficienței resurselor, inclusiv directive precum Directiva privind eficiența energetică. Totodată, tehnologiile de captare și tratare avansare folosite sunt de ultimă generație (Best available Technologies), permițând identificarea imediată a modificărilor apărute în calitatea apei brute fapt ce permite adaptarea rețetelor de tratare pentru o utilizare eficientă de resurse dar și obținerea la ieșirea din filiera de tratare a unei ape de o calitate constantă și care se încadrează permanent în parametrii legali în ceea ce privește calitatea apei.

Am văzut că în Danemarca, de exemplu, Veolia propune programe inovative de combatere a micropoluanților, la nivelul unui microgram sau chiar un nanogram per litru, în special în privința reziduurilor medicale. Care este situația în România din acest punct de vedere?

Apa Nova este membră a Asociației Române a Apei și membră a organismului European Eur EAU participând la toate adunările acesteia. Există propuneri de modificări legislative la nivel european iar noi suntem la curent cu acestea și suntem pregătiți ca să adoptăm modificările necesare dacă va fi nevoie. În plus, în cadrul grupului Veolia specialiștii noștri sunt membrii activi în cadrul unor comisii tehnice cu mebrii din diferite țări, fapt ce ne permite să fim mereu la curent cu noutățile în domeniu.

În București, Apa Nova colectează apele uzate pentru a le evacua prin canalizarea unică a orașului, o rețea care depășește 2.380 de kilometri. E vital pentru calitatea vieții orașului ca sistemul de canalizare să funcționeze tot timpul fără întreruperi și de aceea Apa Nova monitorizează în permanență rețeaua și conductele de evacuare. Ca totul să curgă lin, respectăm cu rigurozitate calendarul de curățare, întreținere și inspecții video. Suntem mereu atenți ca rețeaua de canalizare să funcționeze perfect, dar adevărul e că nu putem face asta fără ajutor. Eficiența sistemului depinde în mare măsură și de comportamentul bucureștenilor. Medicamentele nu trebuie aruncate niciodată în toaletă sau chiuvetă, pentru că substanțele chimice care ajung în apă sunt greu de epurat. Dacă nu există o farmacie care să colecteze medicamente expirate, atunci este important să ne asigurăm că sunt sigilate atunci când le aruncăm la gunoi.

Apa Nova București a câștigat în anul 2000 o licitație internațională pentru concesiunea pe 25 de ani a serviciilor de alimentare cu apă și canalizare a Bucureștiului. La cât se ridică investițiile Apa Nova în acești 19 ani?

Contractul, unic în România, a fost încheiat în baza unui caiet de sarcini întocmit de experți ai Băncii Mondiale, asigurând un mecanism transparent care obligă la îndeplinirea unor standarde de performanță foarte bine definite. Au fost astfel create premizele unui parteneriat public privat între ANB și Municipalitatea București, aflat în top 5, conform clasamentelor efectuate de Banca Mondială, fiind un exemplu de bune practici în domeniu.

De la preluarea contractului de concesiune, au fost realizate investiţii totale în valoare de peste 450 milioane euro pentru sistemele de tratare şi alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apelor uzate din Bucureşti. În acelaşi timp, pentru utilaje, echipamente, autovehicule, implementarea de proiecte informatice, securitatea muncii, îmbunătaţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor, precum şi pentru creşterea calităţii serviciilor, au fost alocate până în prezent aproximativ 88 milioane euro.

Mai trebuie adăugat că este extrem de important ca aceste investitii să fie făcute echilibrat și eficient, corelate atât cu nevoile clienților și adaptate la infrastructura existentă și viitoare.

Care sunt principalele probleme ale Bucureştiului din punct de vedere al furnizării apei şi al reţelei de canalizare?

Bucureştiul este un oraş care a cunoscut un ritm alert de dezvoltare urbană care a dus la supra-exploatarea reţelei. Un alt punct important este cel al proiectării rețelei de canalizare în sistem unitar fapt ce implică colectarea apei pluviale și menajere pe o singură rețea. Există în anumite zone ale metropolei o subdimensionare a reţelei fapt ce conduce la favorizarea depunerilor şi crearea pragurilor în colectoare. Aceste praguri sunt eliminate în cadrul programelor de mentenanţă preventivă. De asemenea, există şi la nivelul capitalei României, ca şi în cazul celorlalte mari oraşe europene, un grad de maturitate ridicat al sistemului de canalizare (tronsoane existente încă din anii 1900). Aceasta maturitate afectează parametrii optimi de funcţionare şi generează creşterea numărului de avarii apărute pe reţea. Din păcate am identificat în multe situații şi un mod incorect de utilizare al reţelei, fapt ce favorizează depunerea deşeurilor în colectoare ducând la apariţia disfuncţionalităţilor în sistem. Iar, sistemul de canalizare este proiectat pentru o anumită capacitate. Atunci când această capacitate este atinsă, surplusul de apă este stocat temporar la nivelul tramei stradale, până la decongestionarea sistemului şi drenarea apei de la suprafaţa în canalele colectoare. Punctual, ca urmare a atingerii şi depăşirii capacitaţii colectate, pot exista arii în care au loc refulări, acestea fiind în general localizate în zone joase sau la intersecţia cu alte elemente de infrastructură.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *