Skip to content
Politică

ANI dă șah comisiei lui Nicolicea: un proiect de lege încalcă 2 decizii ale CCR

mihaipalsu.wordpress.com

Agenția Națională de Integritate (ANI) dă șah Comisiei juridice din Camera Deputaților, condusă de către Eugen Nicolicea: un proiect de lege recent adoptat în comisie încalcă 2 decizii ale Curții Constituționale a României (CCR).

Este vorba despre amendamentul ce prevede ca destituirea din funcție a persoanelor față de care s-a constatat un incident de integritate (incompatibilitate sau conflict de interese) să poată fi realizată numai din funcția ori demnitatea publică în care a existat conflictul de interese sau starea de incompatibilitate, potrivit unui comunicat al ANI trimis vineri PSnews.ro.

Iată comunicatul integral al instituției conduse de către Bogdan Stan:

Având în vedere solicitãrile adresate de cãtre mai multe organizații mass-media cu privire la potențialele efecte ale adoptãrii propunerii de modificare a Legii nr. 176/2010 cu amendamentele admise în Comisia juridicã, de disciplinã și imunitãți a Camerei Deputaților, Agenția Naționalã de Integritate face urmãtoarele precizãri:

         Amendamentul adoptat în Comisia juridicã, de disciplinã și imunitãți a Camerei Deputaților prevede faptul cã destituirea din funcție a persoanelor fațã de care s-a constatat un incident de integritate (incompatibilitate sau conflict de interese) sã poatã fi realizatã numai din funcția ori demnitatea publicã în care a existat conflictul de interese sau starea de incompatibilitate (art. 25, alin. 2 din Legea nr. 176/2010).

Astfel, soluția preconizatã de aceastã modificare legislativã va avea ca efect diminuarea pânã la eliminare a sancțiunilor care decurg din încãlcarea regimului conflictelor de interese și al incompatibilitãților, astfel:

–        Funcționarul sau demnitarul va putea ocupa aceeași funcție care a generat incompatibilitatea ori conflictul de interese, precum și orice altã funcție, acest lucru fiind posibil prin încetarea interdicțiilor, fiind încãlcat astfel principiul neretroactivitãții deciziilor Curții Constituționale și a legii civile;

–        Se instituie posibilitatea de rotire în funcțiile publice a persoanelor care au încãlcat regimul juridic al incompatibilitãților sau al conflictului de interese, contrar dispozițiilor Deciziei Curții Constituționale nr. 418/2014.

Concret, modificarea art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010 ar putea da naștere la urmãtoarele situații juridice:

Spețã

Consecințe în actuala reglementare

Consecințe în reglementarea propusã

Un primar s-a aflat în incompatibilitate în mandatul 2012-2016, iar în timpul evaluãrii efectuate de ANI obține un alt mandat de primar sau un mandat de parlamentar. Sancțiunile prevãzute de Legea 176/2010 se aplicã la momentul rãmânerii definitive a raportului de evaluare, mandatul 2016-2020 urmând sã înceteze de drept.

De la acest moment începe sã curgã și interdicția de 3 ani de a mai ocupa o funcție sau o demnitate publicã prevãzutã de lege.

Sancțiunile prevãzute de Legea 176/2010 nu pot fi aplicate dacã raportul de evaluare devine definitiv dupã expirarea a 3 ani de la finalizarea mandatului în care s-a aflat în stare de incompatibilitate (situație des întâlnitã în practicã).

Implicit, nici interdicția de 3 ani nu mai poate fi aplicatã.

Un parlamentar s-a aflat în situație de incompatibilitate în mandatul 2012-2016, iar pânã la rãmânerea definitivã a raportului de evaluare acesta a obținut un alt mandat de parlamentar sau un mandat de ales local. Sancțiunile se aplicã la momentul rãmânerii definitive a raportului de evaluare, și anume este încetat de drept mandatul 2016-2020 și de la acel moment începe sã curgã și interdicția de 3 ani prevãzutã de lege. Sancțiunile nu mai pot fi aplicate pentru noul mandat, întrucât persoana respectivã se aflã în exercitarea altui mandat eligibil decât cel în care s-a aflat în stare de incompatibilitate.

        Având în vedere considerentele de mai sus, Agenția Naționalã de Integritate nu susține adoptarea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 176/2010, aceasta fiind contrarã Deciziei Curții Constituționale nr. 418/2014 și Deciziei Curții Constituționale nr. 81/2013, precum și recomandãrilor adresate de Comisia Europeanã prin rapoartele Mecanismului de Cooperare și Verificare”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *