Skip to content
Opinii & Analize

Anti-comunismul, ca discurs populist în România și ilarul proiect de lege al domnului Năsui

" "

În România este la modă să fii anti-comunist chiar și la peste 30 de ani de la căderea regimului comunist. Principalul clivaj al primilor ani de post-comunism (comunist vs anti-comunist) a fost și este exploatat în continuare de politicienii zilei pentru a acumula capital de imagine. Teama de comuniști nu a dispărut din mentalul colectiv, iar lucrul acest oferă un avantaj populiștilor autohtoni.

Anti-comunismul, ca discurs populist în România

" "
" "

Discursul anti-comunist este unul populist. La fel ca cel anti-corupție. Ambele sunt teme care au priză la un segment important din publicul cu drept de vot din țară. Acest tip de discurs îl vedem adesea afișat în preajma campaniilor electorale, atunci când mai toți politicienii devin brusc anti-comuniști sau anti-corupție. Exploatarea acestor teme care fac apel la fobiile românilor se face însă cu prețul neglijării altor teme de actualitate.

Acum observăm că la peste 30 de ani de la căderea regimului comunist, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, propune un proiect de lege prin care „să eliminăm securiștii și copiii securiștilor din politica din România”. Tema anti-corupție – “fără penali în funcții publice” este acum completată cu tema anti-comunismului – “fără securiști în funcții publice”.

Proiectul de lege al lui Năsui propune practic deconspirarea la cerere “a calității de lucrător al Securității…a rudelor de până la gradul al Ill-lea ale persoanelor care ocupa următoarele demnități sau funcții: a) Președintele României; b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European; c) membru al Guvenului; d) Avocatul Poporului; e) primar”.

Culmea e că tocmai cel care propune acest proiect de lege – Claudiu Năsui – răspundea cu un “așa și?”, atunci când i se atrăsese atenția asupra faptului că voia să angajeze o funcționară cu verdict în primă instanță de colaboratoare a Securității. Trecând peste acest “mic” aspect, proiectul legislativ în sine este unul de-a dreptul ilar. La peste 30 de ani de la căderea regimului comunist lustrația devine una derizorie. Ea ar fi fost necesară eventual în primii ani de post-comunism, pentru a asigura o tranziție justă și liberă. Lucrul acesta nu s-a întâmplat însă, iar acum aceasta ar deveni o măsură strict populistă.

Proiectul ridică și o întrebare fundamentală – de ce doar rudele din funcții publice ar trebui deconspirate la cerere și nu și cele din sistemul privat sau din cel bugetar? Oprirea la funcțiile de Președinte, deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European, membru al Guvernului, Avocatul Poporului și primar, arată o dată în plus populismul din spatele acestui proiect de lege. O deconspirare completă ar fi inclus și restul sectoarelor, nu doar aceste funcții publice. Lucrul acesta întărește concluzia potrivit căreia proiectul de lege propus de Claudiu Năsui are în spate rațiuni care țin de câștiguri de imagine, ancorat pe o logică populistă.

La peste trei decenii de la căderea comunismului, politicienii din România continuă să se agațe de teme anti-comuniste. Iată că acum “originile nesănătoase” se întorc în politica dâmbovițeană sub forma unui proiect de lege care vizează o lustrație întârziată, lipsită de conținut.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *