Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate în termenul prevăzut de Constituție și a publicat azi un proiect de lege menit să asigure cadrul tehnic pentru desfășurarea scrutinului. Instituția subliniază că proiectul nu presupune convocarea unor alegeri anticipate, ci reglementează modul în care acestea ar putea fi organizate în cazul în care Parlamentul ar fi dizolvat.
„Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate, poziție pe care instituția a susținut-o constant”, transmite AEP, care precizează că proiectul de lege urmărește ca, „în eventualitatea în care acesta ar avea loc, procesul electoral să se desfășoare cu respectarea deplină a Constituției și a garanțiilor pe care legea le oferă fiecărui alegător, oriunde s-ar afla”.
Potrivit AEP, proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală a fost publicat în procedură de transparență decizională, iar observațiile și propunerile pot fi transmise până la 8 octombrie 2026.
Calendar electoral redus pentru anticipate
AEP pornește de la prevederea constituțională potrivit căreia alegerile pentru Camera Deputaților și Senat trebuie să se desfășoare în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.
Autoritatea arată că actuala Lege nr. 208/2015 a fost construită pentru alegeri organizate la termen, în cazul cărora data scrutinului este cunoscută cu mult timp înainte. Legea prevede anunțarea datei alegerilor cu cel puțin 90 de zile înaintea votării.
„În cazul dizolvării Parlamentului, această prevedere nu poate fi aplicată împreună cu termenul constituțional, deoarece între momentul dizolvării și adoptarea hotărârilor Guvernului privind data alegerilor, calendarul electoral și măsurile organizatorice trec, inevitabil, câteva zile”, explică AEP.
Proiectul propune ca Guvernul să adopte, la propunerea AEP și a Ministerului Afacerilor Interne, hotărârile privind data alegerilor, calendarul electoral, cheltuielile și măsurile tehnice în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului. Data alegerilor ar urma să fie anunțată cu cel puțin 75 de zile înaintea scrutinului, în loc de 90 de zile.
Reguli noi pentru românii din străinătate
O componentă importantă a proiectului vizează votul românilor din diaspora. AEP susține că, în cazul alegerilor anticipate, timpul redus ar putea crea probleme pentru înregistrarea alegătorilor, expedierea documentelor pentru votul prin corespondență și organizarea secțiilor din străinătate.
Proiectul prevede ca înregistrarea în Registrul electoral, atât pentru votul la secțiile din străinătate, cât și pentru votul prin corespondență, să înceapă în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului. Pentru votul prin corespondență, înregistrarea s-ar încheia cu 45 de zile înainte de data votării.
AEP precizează că aceste termene sunt necesare pentru ca documentele electorale să poată fi expediate și returnate în timp util și pentru dimensionarea secțiilor de votare din străinătate.
Instituția invocă și Decizia nr. 150 din 12 martie 2020 a Curții Constituționale, subliniind că modificările legislației electorale nu trebuie să creeze dificultăți în exercitarea dreptului de vot.
„Modificările legislative nu trebuie să genereze dificultăți în exercitarea dreptului de vot, care ar putea conduce, în final, la restrângerea acestuia, iar reglementarea trebuie să aibă aplicabilitate generală și să respecte principiul sufragiului universal, inclusiv în privința cetățenilor care domiciliază în afara țării”, arată AEP, citând considerentele Curții Constituționale.
Campania electorală rămâne de 30 de zile
Proiectul menține durata campaniei electorale la 30 de zile. Pentru încadrarea tuturor operațiunilor în termenul constituțional de trei luni, unele termene intermediare ar urma să fie reduse.
AEP precizează însă că anumite termene considerate garanții ale procesului electoral nu vor fi reduse. Printre acestea se numără depunerea candidaturilor și a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinele de vot, solicitarea timpilor de antenă, desemnarea președinților birourilor electorale, tipărirea listelor electorale permanente și termenele pentru exercitarea căilor de atac.
În același timp, proiectul propune reducerea la jumătate a numărului minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor, justificată de perioada mai scurtă disponibilă pentru strângerea semnăturilor.
AEP: Proiectul nu înseamnă convocarea alegerilor anticipate
Autoritatea Electorală Permanentă precizează că nu are competența de a decide dacă vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate.
„Proiectul de lege nu este legat de momentul sau de oportunitatea unor eventuale alegeri anticipate, decizie care nu intră în competența Autorității Electorale Permanente. Abordarea AEP este una exclusiv tehnică și instituțională”, se arată în comunicat.
Instituția mai precizează că proiectul este unul de lege, care urmează să fie dezbătut și adoptat de Parlament, și nu o ordonanță de urgență.
„Asigurarea garanțiilor pentru respectarea legii și a Constituției nu trebuie confundată cu exprimarea unei opțiuni politice”, mai transmite AEP.
Autoritatea avertizează, totodată, că „prezentarea în spațiul public a unor afirmații care nu reflectă conținutul real al proiectului elaborat de AEP poate genera confuzie în rândul cetățenilor și poate afecta încrederea în instituțiile statului și în procesul democratic”.
AEP precizează că proiectul este disponibil pe site-ul instituției, în secțiunea „Legislație electorală – Transparență decizională”, iar propunerile și observațiile pot fi transmise până la 8 octombrie 2026.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
