Sociologul Antonio Amuza explică, la PS News, că tinerii ies la vot atunci când simt un pericol real – un „bau-bau” politic sau social. În 2024, între campanii fără emoție, oboseală electorală și dezgust față de clasa politică, acest „dușman credibil” a dispărut, iar absenteismul a explodat.
Ce înseamnă „bau-bau”-ul în termeni electorali
Amuza folosește metafora „bau-bau” pentru a descrie un fenomen sociologic simplu: tinerii se mobilizează atunci când percep un pericol clar – o formă de injustiție, corupție, abuz, extremism, închidere democratică.
În acest caz, votul nu mai este doar alegerea unui program, ci un gest de autoapărare civică. „Nu vreau să ajungem acolo, deci vin la vot.”
În 2024, România a traversat un an cu rânduri succesive de alegeri, combinări de calendare, rearanjări de alianțe. Tinerii au fost bombardați cu mesaje politice, dar fără un fir roșu coerent și fără un „adversar central” credibil.
Rezultatul: oboseală, cinism, un sentiment de „deja-vu” care a făcut ca votul să pară inutil.
Vot anti-establishment, dar nu anti-sistem
Amuza observă și o schimbare de fond: „anti-establishment”-ul tinerilor nu mai este neapărat anti-sistem.
Generațiile noi nu cer demolarea instituțiilor, ci schimbarea modului în care se face politică: mai puțină impostură, mai puțină minciună, mai puține combinații în culise.
Problema este că oferta politică rămâne, în mare, aceeași: „aceiași oameni, în alte costume”, fără un mesaj distinct credibil. Fără un pol clar de reformă și fără un pol clar de pericol, scena devine gri, iar motivația scade.
Cum se transformă dezgustul în absență, nu în vot de sancțiune
În trecut, dezgustul față de clasa politică se transforma adesea în vot de sancțiune: „votez pe oricine altcineva ca să-i pedepsesc pe cei de la putere”.
În 2024, spune Amuza, dezgustul s-a transformat direct în absență. Tinerii nu au mai crezut că votul lor poate sancționa pe cineva, ci doar că îi poate legitima pe toți.
Această mutație este periculoasă: când votul nu mai este perceput ca instrument de sancțiune, democrația intră într-o zonă rece, în care deciziile sunt luate de minorități motivate, nu de majoritatea socială.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
