Dezbaterea privind apărarea europeană este relansată de războiul din Ucraina și de amenințările lui Donald Trump. Suma propusă pentru apărarea blocului este de 120 de miliarde de euro, însă decizia privind plafonul stă sub semnul unor posibile blocaje.
Apărarea europeană, rolul întâlnirillor informale
Discuțiile despre o apărare comună europeană capătă o nouă intensitate în contextul geopolitic actual, dar întâlnirile informale amintesc mai degrabă de un barometru al intențiilor decât de un viitor for decizional, spune Iordan Bărbulescu, decan al Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul SNSPA. Cu toate acestea, astfel de întâlniri au rolul de a pregăti terenul pentru deciziile majore.
„În primul rând, ceea ce s-a întâmplat la Copenhaga, a fost un Consiliu European informal, deci nu putem vorbi de luarea unor decizii, ci de încercarea de poziționare și repoziționarea diferitelor state cu privire la apărarea europeană”, a afirmat Iordan Bărbulescu, în direct, la Puterea Știrilor.
Tensiunea dublă care forțează mâna Europei: Rusia și Trump
Discuțiile despre apărarea Europei sunt impulsionate de o dublă amenințare percepută: agresiunea reînnoită a Rusiei și incertitudinea generată de politica Statelor Unite. Această conjuncție de factori obligă statele membre să se gândească serios la propria securitate.
„E firesc să fie blocaje, despre apărarea Europei se discută de vreo 3-4 ani, nu atât de la începerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cât de la revenirea la puterea lui Donald Trump și de la amenințările cu retragerea din Europa, total sau parțial”, a explicat Bărbulescu.
De la „Zidul Dronelor” la puterile nucleare, poziții divergente
Statele europene manifestă viziuni diferite asupra priorităților în domeniul apărării, reflectând interesele lor geografice și capacitățile strategice. De la propunerea statelor estice privind un „zid al dronelor” la granița NATO, la insistența Greciei și Italiei de a proteja și Sudul, până la Franța care preferă arme cu rază lungă de acțiune, diversitatea opiniilor este evidentă.
„E suficient să vedem statele din Est care vorbesc tot mai apăsat de un fel de zid al dronelor la granița de est a Uniunilor Pene și a NATO și de niște poziționări chiar de la Copenhaga: Grecia care a zis că și sudul trebuie apărat, Italia – la fel, Franța care vrea să joace rolul cel mai important”, a punctat invitatul.
Buget record de 120 de miliarde
Preocuparea sporită pentru apărare s-a tradus și într-o creștere semnificativă a sumei vehiculate pentru acest domeniu, ajungând la 120 de miliarde de euro, mult peste estimările anterioare. Mai mult, se discută despre un mecanism de finanțare inspirat din perioada pandemiei, sugerând o abordare comună și coordonată a împrumuturilor.
„Ceea ce mi s-a părut mie diferit este că s-a vorbit de o sumă pentru apărare europeană mult mai mare decât cea de care știam noi, 80 de miliarde, acum sunt 120 de miliarde. Se vorbește despre un soi de sindicalizare a unor împrumuturi pentru apărare, cum au fost cele din timpul pandemiei”, a mai subliniat expertul.
Sacrificii necesare: bani de la sănătate pentru securitate
Schimbarea strategică a Europei implică o redirecționare de resurse, recunoscând că prioritățile de apărare necesită investiții majore. Aceasta înseamnă că fonduri destinate altor sectoare, precum sănătatea publică, vor fi cel mai probabil afectate. Deși e regretabil, nu există o altă soluție pentru a construi o autonomie militară reală.
„Ca profesor, mă gândesc cu părere de rău că în mod sigur banii aceștia vor fi luați – de unde? Din altă parte, de la apărare, de la sănătate publică, etc. Dar altă soluție nu există. Categoric, Europa trebuie să bazeze mai mult pe ea decât pe Statele Unite în ceea ce privește crearea unei politici reale de apărare, a unei armate europene.”
Poziția României
Procesul decizional la nivelul Consiliului European, în special pe subiecte de apărare care adesea necesită unanimitate, este vulnerabil la opoziția unui singur stat, cum ar fi Ungaria. România, ca stat de graniță, este interesată să fie un actor activ și să primească fonduri pentru reînarmare, conștientă că amenințările Rusiei vizează în primul rând flancul estic.
„România vrea, desigur să fie în această echipă care va primi niște sume pentru înarmare, a sa și a Europei”, a încheiat Iordan Bărbulescu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
