Viktor Orban a pierdut alegerile legislative și funcția de premier al Ungariei, după 16 ani consecutivi la conducerea țării, după ce în ultimii ani i-au fost lipite mai multe etichete care nu reflectă toată cariera sa politică. Viktor Orban este un politician care a știut mereu să învețe din înfrângeri și să revină mult mai puternic, iar în toată cariera sa a stat sub aripa protectoare a Statelor Unite ale Americii și a Germaniei, ceea nu este un lucru neapărat util pentru politica externă a României.
Viktor Orban și banii primiți de la Soros
În ultimii 10 ani, fostul premier maghiar s-a lansat cu un discurs împotriva miliardarului George Soros, cel care a finanțat numeroase mișcări politice în Europa. Este și cazul Fidesz, partid înființat de Orban în 1988 cu bani primiți de la George Soros. Fostul premier maghiar a avut o întreagă campanie împotriva asociațiilor și ziarelor finanțate de Soros, pregătind chiar măsuri legislative pentru a opri influența miliardarului american de origine maghiară.
„Anul acesta are o miză uriaşă, deoarece imperiul Soros, întărit de democraţii americani aflaţi la putere, lansează, ca un Goliat, un atac împotriva presei de dreapta şi a partidelor entuziaste naţionale din majoritatea ţărilor europene care fac adesea politică fără bani”, spunea Orban, în 2023.
Viktor Orban a intrat în conflict cu Soros, dar a uitat că Fidesz a fost înființat abia după ce miliardarul american i-a oferit o finanțare. Același George Soros a plătit, în anii 90, o bursă de studiu la Oxford pentru fostul premier maghiar.
Fiind sub umbrela americanilor și susținut de Soros, Orban s-a întors în Ungaria, iar în 1998 a devenit premier pentru prima dată, la doar 36 de ani. Imediat cum a preluat puterea, acesta s-a făcut remarcat prin obsesia sa de a deține controlul țării și cu scandaluri de corupție: sesiunile plenare ale Parlamentului se țineau doar o dată la 3 săptămâni; Parlamentul avea mult mai puține instrumente politice pentru a controla Guvernul; guvernul Orban a încercat să schimbe Constituția pentru a avea mai mult control asupra Parlamentului; doi secretari de stat au fost acuzați de corupție pentru niște contracte cu compania americană de armament Lockheed Martin Crop.
În 2002, când la urne au ieșit 73% dintre ungurii cu drept de vot, Viktor Orban a pierdut alegerile legislative și a rămas doar parlamentar.
Al doilea guvern și conflictul cu UE
În perioada 2002-2010, Orban a rămas în opoziție după ce a pierdut alegerile din 2002 și 2006. Marele său succes politic apare în 2010, când a profitat de faptul că se afla în opoziție la începutul crizei economice. Ungurii erau furioși după măsurile de austeritate și s-au îndreptat spre Fidesz. A doua sa perioadă la conducerea Ungariei a arătat o schimbare radicală și probabil cea mai mare a fost ruptura de George Soros. Încă din anii 2010 a început să-l atace pe miliardar și să acuze că din SUA s-ar dori o ordine mondială.
Până în 2016, Orban a fost foarte agresiv cu Comisia Europeană în privința migranților, în special cei sirieni. Guvernul de la Budapesta a refuzat să primească 1 milion de sirieni, iar Angela Merkel le-a deschis porțile Germaniei și l-a salvat pe prietenul său, Viktor Orban.
După 2010, fostul premier a renunțat și la politicile neoliberale și a întărit foarte mult piața din Ungaria, punând accent pe companiile naționale și pe capitalul autohton. Dar mai ales a încercat și mai mult să controleze întreaga politică de la Budapesta, modificând inclusiv Constituția. Deși partidele din opoziție l-au acuzat de dictatură, votul de pe 12 aprilie a arătat că regimul Orban a reușit doar un foarte bun calcul politic, pentru a exploata fiecare slăbiciune a sistemului electoral. Totodată, pozițiile sale împotriva migranților, împotriva multinaționalelor, globalismului, islamului, criminalității au atras mulți votanți speriați de problemele din UE.
Dacă la începutul anilor 2000 am văzut un Viktor Orban neoliberal și complet dedicat intereselor capitalismului american, după două decenii acesta a devenit un politician care voia să controleze prețurile și mult mai aproape de Germania decât de SUA. Deși tendința ar fi aceea de a spune că Orban a fost anti-UE, în realitate relațiile sale erau foarte bune cu Merkel și mai puțin productive cu următorii cancelari germani.
Trump și Putin
Viktor Orban a dus o politică naționalistă și de multe ori a intrat în conflict cu UE. După izbucnirea conflictului Rusia-Ucraina, s-a amplificat și confruntarea Ungaria-UE. Viktor Orban nu a fost niciodată un politician care să îndeplinească toate dorințele lui Volodimir Zelensky, iar confruntarea celor doi a ajuns chiar la amenințări cu moartea din partea președintelui ucrainean. Din acest motiv, mulți dintre susținătorii Ucrainei l-au acuzat pe Orban că ar fi un „cal troian” al Rusiei, mai ales după ce fostul premier a mers la Moscova pentru a se întâlni cu Putin și a continuat să cumpere petrol și gaze din Rusia. Totuși, în această criză energetică, tot mai multe voci din UE cer reluarea afacerilor energetice cu rușii, iar cea mai importantă voce este chiar șeful ENI Italia, ceea ce arată că Orban nu este singurul și uneori interesele unui stat UE nu coincid cu interesele politicienilor de la Kiev.
În urmă cu mai mulți ani, Angela Merkel spunea că este „absurd” ca Viktor Orban să fie acuzat că ar fi un „cal troian” al Rusiei și nu ar trebui să credem în astfel de mesaje.
Fostul premier nu a scăpat de această etichetă nici atunci când a mers spre Donald Trump sau când J.D. Vance, vicepreședintele SUA, a mers la Budapesta pentru a face campanie electorală pentru Orban. În Uniunea Europeană s-a înmulțit grupul celor care îl contestă pe Trump, crezând că ceea ce face SUA astăzi este consecința unui singur om.
Ce NU se va schimba pentru România
Înfrângerea lui Viktor Orban a fost primită cu bucurie de către cei mai fideli susținători ai UE și cu tristețe de comunitatea maghiară din țara noastră. Fostul premier a finanțat numeroase asociații și firme ale maghiarilor din Transilvania pentru a spori influența țării sale și pentru a spera la o Ungaria mai mare.
Venirea lui Peter Magyar la conducerea Ungariei nu va schimba situația din Transilvania, pentru că maghiarii vor continua să privească spre Budapesta, iar Budapesta va continua să trimită banii, atât timp cât autoritățile de la București nu vor tăia această colaborare. Peter Magyar a călcat pe urmele lui Orban în Transilvania și a făcut mai multe vizite pentru a mângâia orgoliul maghiarilor, spunând chiar că „în Transilvania omul nu e niciodată oaspete”. Cu această afirmație a făcut referire la maghiari și a arătat pretențiile teritoriale ale Ungariei. Chiar dacă până acum nu le-a prezentat explicit, asta nu înseamnă că va renunța la rețeaua de propagandă naționalistă construită de Viktor Orban.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
