Skip to content
Politică

UPDATE „ASPA nu şi-a îndeplinit obiectivele legale”, acuză Ciprian Ciucu: „Acţiunea s-a mutat de pe capturare pe partea de cazare, hrană, sterlizare”/Reacția ASPA

Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

UPDATE 20.20

Reprezentanţii Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) au afirmat că afirmaţiile lansate în spaţiul public de primarul Sectorului 6 Ciprian Ciucu „fără o minimă verificare a legislaţiei sau a veridicităţii, nu fac altceva decât să creeze confuzie în rândul opiniei publice”. ASPA adaugă că Ciucu a declarat, în repetate rânduri, că primăriile de sector nu pot înfiinţa servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, însă prevederile legale din Codul administrativ şi ordonanţa de urgenţă 155/2001 îl contrazic. Referitor la faptul că edilul Ciprian Ciucu a afirmat că pe 14 ianuarie, cu o săptămână înaintea morţii Anei Oros, un poliţist local a chemat ASPA pentru o haită de câini din zona Lacul Morii, însă nimeni nu a venit, Autoritatea a precizat, ASPA a desfăşurat o acţiune de capturare în acea zi în zona Lacul Morii – str. Drumul la Roşu, la care a participat şi un echipaj de la Poliţia Locală Sector 6. ASPA mai spune că au fost patru câini identificaţi, însă aceştia au intrat pe o proprietate privată, fapt pentru care nu au putut fi capturaţi. „Până în prezent nu am primit de la Poliţia Locală Sector 6 un răspuns cu privire la permisiunea de a acţiona pe proprietatea privată respectivă”, completează ASPA.

„La data de 14.01.2023, ASPA a avut o acţiune de capturare în zona Lacul Morii – str. Drumul la Roşu, la care a solicitat participarea unui echipaj de la Poliţia Locală Sector 6. În urma acţiunii, au fost identificaţi 4 câini care au intrat pe o proprietate privată în prezenţa echipajelor ASPA şi al Poliţiei Locale Sector 6. La finalul acţiunii, echipajul ASPA a întocmit un Raport de activitate în care a consemnat că nu au putut fi capturaţi câinii deoarece s-au retras pe o proprietate privată, au menţionat şi numele posibilului proprietar al terenului. Raportul a fost semnat şi de poliţistul local de la sectorul 6, prezent la acţiune. Până în prezent nu am primit de la Poliţia Locală Sector 6 un răspuns cu privire la permisiunea de a acţiona pe proprietatea privată respectivă. Raportul se regăseşte la finalul postării.

2. Afirmaţiile repetate ale primarului sectorului 6 potrivit cărora, primăriile de sector nu pot înfiinţa servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân sunt contrazise de mai multe articole din Codul Administrativ şi din OUG 155/2001 pe care le redăm mai jos.

Astfel, conform HG 1059/2013 privind normele metodologice de aplicare a OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân,

ART. 3 ALIN. (1) ŞI (2)

(1) Serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, înfiinţate potrivit art. 1 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă (OUG 155/2001), desfăşoară activitatea de gestionare a câinilor fără stăpân pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv a SUBDIVIZIUNILOR ACESTORA, la nivelul cărora au fost înfiinţate, şi, în funcţie de posibilităţi, pot încheia protocoale de colaborare cu unităţile administrativ-teritoriale cu care se învecinează, precum şi cu orice altă unitate administrativ-teritorială de pe raza judeţului.

(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) sunt denumite în mod obligatoriu prin sintagma „Serviciul pentru gestionarea câinilor fără stăpân”, urmată de denumirea unităţii administrativ-teritoriale, respectiv a SUBDIVIZIUNII ACESTEIA, la nivelul căreia au fost înfiinţate.

ART. 2 LIT. M)

Serviciu specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân – serviciu de utilitate publică, înfiinţat la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, RESPECTIV AL SUBDIVIZIUNILOR ACESTORA, în condiţiile legii, de consiliul local, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în scopul gestionării câinilor fără stăpân de pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective;

În concluzie, OUG 155/2001 NU SE REFERĂ DOAR LA UAT-URI, CI ŞI LA SUBDIVIZIUNILE (SECTOARELE) UAT-urilor, aşa cum rezultă clar din articolele de mai sus menţionate din normele de aplicare ale OUG 155/2001, aprobate prin HG 1059/2013.

Toate aceste informaţii lansate în spaţiul public fără o minimă verificare a legislaţiei sau a veridicităţii, nu fac altceva decât să creeze confuzie în rândul opiniei publice. ASPA are toată deschiderea să colaboreze în continuare cu toate primăriile de sector, poliţiile locale şi naţională, ong-uri şi voluntari pentru a gestiona situaţia câinilor fără stăpân şi facem apel şi pe această cale la cooperare interinstituţională cu scopul de a proteja cetăţenii şi de a nu răni animalele”, arată postarea, de miercuri, pe pagina de Facebook a ASPA Bucureşti.

UPDATE – 16:30

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a revenit cu o postare detaliată pe pagina sa de Facebook:

„Așa cum v-am promis, m-am documentat, am strâns date și azi vin cu ele în fața dv.

Cine este responsabil cu strângerea și supravegherea câinilor maidanezi? Evident ca ASPA, unica instituție publică înființată si abilitată să se ocupe de acesta problemă, în tot Bucureștiul, conform OUG 155/2001, privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Astfel, ASPA este instituția înființată special pentru acest scop, cu această misiune, deținând bugete și angajați specializați. Tot ASPA este instituția care decide CUM îndeplinește obiectivele acestui serviciu public care ar trebui să aiba unic criteriu de performanță, ZERO câini pe străzi!

Scurt istoric

În anul 1996 prin HCGMB nr. 48, s-a înființat serviciul de ecarisaj în subordinea CGMB.

În 2001 prin HCGMB nr. 287, CGMB a hotărât ca activitatea ASPA să revină în subordinea Consiliilor locale nr. 1-6.

Întrucât a fost ineficienta aceasta modalitate de gestionare a câinilor fără stăpân, CGMB a hotărât prin HCGMB nr 105/2003, ca activitatea ASPA să revină în subordinea sa.

Din anul 2003 si pana în prezent aceasta INSTITUȚIE înființata potrivit OUG nr. 155/2001 de către CGMB, funcționează și își desfășoară activitatea exclusiv in subordinea CGMB.

Repere în activitatea serviciului publice de ecarisaj

În anul 2006 un cetățean japonez a fost ucis de câini în Sectorul 1. Ca urmare a presiunii publice, în 2008, a fost depus un proiect de lege cunoscut drept “Legea Marinescu”, care prevedea interzicerea eutanasiei animalelor. Acest lucru a determinat PMB să emită o HCGMB in 2009 focalizată exclusiv pe sterilizare și reteritorializare.

Serviciul a funcționat extrem de prost, astfel în jurul anului 2013 în București existau la acea dată un număr enorm de câini, estimările fiind de cca. 65.000 de capete.

În 2011 CEDO a susținut ca autoritățile locale nu au luat măsurile necesare pentru a rezolva problema câinilor comunitari din București și pentru a asigura siguranța și sănătatea locuitorilor orașului.

În anul 2013 a fost ucis de câini copilul Ionuț Anghel. Ca urmare a presiunii civice, presei și oamenilor, a fost modificată legea, a fost crescută capacitatea ASPA.

De-abia în 2013 acea HCGMB anterioară a fost anulată de PMB. De atunci, avem legea 258/2013 de modificare si completare a OUG 155/2001 prin care a fost stabilită mult mai clar procedura de gestionare a câinilor fără stăpân, inclusiv prin decizia eutanasierii.

!!! Astfel, în anii următori, ASPA funcționa cu un număr de 90 de angajați dedicați prinderii animalelor de pe spațiul public (la momentul anului 2016).

Până în anul 2017 au fost prinși aproximativ 54.000 de câini din care aproximativ 30.000 eutanasiați iar 24.000 adoptați.

!!! SCHIMBAREA FUNDAMENTALĂ DE ABORDARE a survenit începând cu anii 2017-2018 când efectivele de prinzători (hingheri și șoferi) au fost reduse drastic la cca. 15 angajați, astăzi mai fiind doar 13 conform organigramei ASPA.

Ca o informație de context, de atunci a fost interzisă eutanasierea, ceea ce a pus o presiune formidabilă pe bugetul și capacitățile ASPA.

Activitatea ASPA s-a concentrat de atunci în principal pe acțiuni de prevenire: campanie de conștientizare pentru sterilizare și târguri de adopții, capturarea scăzând drastic, astfel: dacă în anii anteriori se capturau cca. 8000 de caini pe ani, în 2022, capturarea a ajuns la cca. 1500 de câini pe an. Conform extimărilor specialiștilor, în acest moment avem undeva la 8.000 de câini fără stăpân.

După schimbarea politică din anul 2020, noua conducere a menținut și chiar a accentuat politicile inificiente din mandatul anterior.

Câteva date de context:

Diana Pungă a fost delegată să coordoneze activitatea ASPA în 19 februarie 2021. Deci aceste atribuții și răspunderea, nu au fost delegate unui viceprimar USR sau PNL, ci administratorului public numit de către Primarul General.

Imediat a fost promovată ca director adjunct doamna Cătălina Trănescu, persoană implicată timp îndelungat în activismul pentru drepturile animalelor, apropiată de organizații care au ca obiect de activitate adopțiile internaționale de câini.

Activitatea de capturare a fost și mai mult destructurată, fiind înlăturat cel care se ocupa activ de capturarea câinilor de pe stradă, Claudiu

Ancuța, coordonatorul echipelor de prinzători. S-a încercat mai întâi detașare obligatorie la ALPAB, apoi a urmat o demitere prin comisia de disciplină. Întrebare este de ce a fost el înlăturat?

Conducerea ASPA nu și-a îndeplinit misiunea și obiectivele legale, astfel NU a realizat nici până în acest moment recensământul animalelor, conform HCGMB din 29 Octombrie 2019.

Existența acestui recensământ ar fi furnizat date corecte Primăriei Capitalei, ASPA, Politiilor Locale și Națională să verifice temeinic situația animalelor din București.

În 2022, ASPA a dispus de un buget de 17, 8 milioane de lei. Banii s-au dus în special pe adăposturi/hrană pentru animale, salarii, acțiuni de conștientizare, 63 târguri de adopții. Activitate de capturare a fost subfinanțată și inhibată prin dispoziții ale celor responsabili să decidă politicile de management a animalelor.

Prin comparație, la nivelul anului 2014 ASPA a funcționat cu un buget de cca. 10 milioane de lei, rezovând problemele prin capturare.

Adopțiile au mers prost, târgurile au fost ineficiente, o buna parte din câinii adoptați au fost returnați adăposturilor. Cei mai mulți câni au fost adoptați de către organizațiile care trafichează/dau spre adopție animalele la nivel internațional.

Condițiile din adăpost sunt groaznice din cauza supraaglomerării, viața într-o cușcă mică fiind dureroasă pentru animale, prin camparea prelungită. Peste cca. 40 de câini mor lunar în adăposturi, conform datelor furnizate de către ASPA. Capacitate actuală de cazare este de până la 1630 locuri.

În mod iresponsabil, ASPA a redus programul de lucru, eliminând permanența și continuitatea serviciului public de ecarisaj. Astfel, din 2022 iulie nu mai acționează în afara orelor de program, în week-enduri și în sărbătorile legale.

Au reînceput să apară dubele care aduc câini în București.

ÎNTREBAREA FUNDAMENTALĂ ESTE: CINE ARE INTERESUL CA ASPA SĂ MENȚINĂ UN NUMAR MARE DE CÂINI ÎN ADĂPOSTURI ȘI SĂ EXISTE CÂINI, CA ÎN TRECUT, PE SPAȚIUL PUBLIC?

– De analizat contractele de milioane de lei atribuite pentru hrana animalelor!

– De analizat contractele de organizare de târguri de adopție și campanii publicitare!

În următoarea postare, voi demonstra cum a ajutat Politia Locala a Sectorului 6 ASPA și cum a decurs interacțiunea dintre cele două instituții pe parcursul anului 2022 si 2023, până la zi.

De asemnea, voi prezenta clar ceea ce s-a intaplat în realitate cu celebra adresa dată ticluit de ASPA, prin care acuză mincinos Politia Locală ca o impiedică să acționeze!”

——————————————————-

Știrea inițială:

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a afirmat că ASPA nu şi-a îndeplinit, din punctul său de vedere, obiectivele şi obligaţiile legale, nefăcând nici măcar un recensământ cu privire la câinii maidanezi. Edilul a mai acuzat că a fost redusă şi subfinanţată activitatea de capturare a ASPA, bugetul ASPA fiind de 10 milioane lei în 2021, iar anul trecut de 17 milioane, bani folosiţi pentru alte activităţi, cum ar fi târguri de animale care să încurajeze adopţia acestora.

„Aş vrea să încep cu un scurt istoric, cum s-a ajuns aici şi vă voi prezenta şi soluţiile pe care le-am identificat pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple niciodată. Cine e responsabil legal cu strângerea câinilor maidanezi? Evident că ASPA. Astfel vorbim despre o instituţie înfiinţată special cu acest scop, deţinând bugete şi angajaţi speciali pentru acest scop. În 1996 s-a înfiinţat Serviciul de Ecarisaj în subordinea PMB. În 2001 a fost decis ca acest Serviciu să se ducă la sectoare. Din 2003 şi până acum, ASPA a funcţionat şi şi-a derulat activitatea exclusiv sub subordinea CGMB. În 2006 un japonez a fost ucis de câini”, a spus edilul.

El afirmă că „serviciul a funcţionat extrem de prost până în 2013. De abia din 2013 a crescut capacitatea ASPA care funcţiona cu 90 de angajaţi dedicaţi prinderii animalelor de pe spaţiul public. Aproximativ 54.000 de câini prinşi până în 2017, din care 30.000 au fost eutanasiaţi, iar 24.000 adoptaţi”.

„Apoi a survenit o schimbare fundamentală de abordare la nivelul ASPA începând cu anii 2017-2018 când a fost redus efectivele de angajaţi la 15, azi mai fiind 13 angajaţi la ASPA. A fost oprită eutanasierea ceea ce a pus o presiune extraordinară pe bugetul ASPA, vorbim de perioada 2017-2018. În 2019, au fost prinşi 2,500 de câini, în 2021 undeva la 3.200 de câini, în 2022 undeva la 1.500 de câini, foarte puţini”, a mai adăugat Ciprian Ciucu.

Acesta a menționat că din februarie 2021, doamna Diana Pungă, city manager al PMB, a fost delegată să coordoneze activitatea ASPA

„Din 2017 s-a schimbat fundamental modul de operare al acestui serviciu şi a fost consimţit şi accentuant din 2021 şi până astăzi. Din punctul meu de vedere, conducerea ASPA nu şi-a îndeplinit obiectivele legale. Nu a realizat nici măcar un recensământ. Au avut 3 ani la rând posiblitatea să facă recensământul animalelor, ceea ce ar fi furnizat temeinic PMB şi Poliţiei Locale numărul animalelor. Activitatea de capturare a fost subfinanţată prin dispoziţii ale celor responsabili. Buget de 10 milioane în 2021 pentru ASPA. În 2022, ASPA a avut buget de 17 milioane lei şi s-a concentrat pe alte activităţi, cum ar fi târguri de animale. Acţiunea s-a mutat de pe partea de capturare pe partea de cazare, hrană, sterlizare şi s-a înhibat capturarea. Condiţiile de adăpost sunt groaznice din cauza supraaglomerării”, a mai spus primarul Sectorului 6.

„Întrebarea este cine are interesul ca ASPA să ţină un număr mari de câini din adăposturi? Cine face bani din această afacere?”, a spus politicianul în încheierea discursului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *