Skip to content
Editorial Opinii

Aspecte ticăloase din ,,taxa pe lăcomie’’. Și un efect mai puțin ticălos.

În ce scop a fost introdusă taxe pe activele financiare? Dacă i-am întreba pe Teodorovici sau pe Vâlcov am obține un răspuns la fel de idiot ca motivarea care apare în Ordonanța 114/2018 ,,având în vedere că majorarea dobânzilor ROBOR la 3 luni și ROBOR la 6 luni afectează segmentul de populație care a utilizat această formă de finanțare, se impune instituirea unei taxe pe activele financiare, datorată de instituțiile bancare, diferențiată’’. Și aprecierea dolarului față de leu afectează segmente de populație. Să punem o taxă pe Rezerva Federală Americană?

De ce este motivarea idioată? Un răspuns complex este necesar, având în vedere că taxa este a) 0,1% dacă ROBOR e între 2 și 2,5%, b) 0,2% dacă ROBOR ajunge la 3%, c) 0,3% dacă ROBOR ajunge la 3,5%, 0,4% dacă ROBOR este de până la 4% și 0,5% dacă ROBOR este de peste 4%. Înmulțiți cu 4, întrucât cotele sunt trimestriale și veți ajunge la o taxă pe active financiare între 0,4% și 2%. Pe an. Răspunsul complex necesită relevarea unor aspecte care arată de ce este ticăloasă taxa pe lăcomie:

În primul rând, pentru ca taxa pe active va fi pusă de bănci în sarcina clienților și prin urmare, fix segmentul de populație care a utilizat acestă formă de finanțare, afectat deja de cvadruplarea dobânzii ROBOR în ultimul an și jumătate, va fi cel care va suporta și noile taxe. Adică serviciile bancare vor deveni mai scumpe, și mai proaste. Creditele noi vor deveni mai scumpe iar comisioanele bancare vor deveni mai mari.

Dau exemplu recenta plată făcută de 68 de Euro către un furnizor din Germania. Ca să schimb leii în Euro, banca mi-a transformat la cursul de 4,75 lei (față de 4,65 cât era la oficial), ceea ce echivalează cu un comision de 2%, enorm, în condițiile care dobânzile pe un an întreg sunt sub nivelul acesta. Vi se pare mult? Mai puneți și comisionul fix de 10 Euro pentru această decontare și veți vedea cum în loc să plătesc 68 de Euro pentru produsul cumpărat de mine din Germania, am plătit 79,36 Euro: cu 17% mai mult decât a costat produsul, un adaos comercial mai mare decât al furnizorului. Din punctul meu de vedere un astfel de comision nu se încadrează în vreun fel la ,,cost servicii de intermediare bancară’’ ci la ,,japcă’’. Japca aceasta va deveni mai mare.

În al doilea rând pentru că statul încearcă să impună prin ordonanță de urgență să se împrumute gratis de la bănci. Cu alte cuvinte, dacă ne împrumutați cu 2% pentru cheltuielile iresponsabile pe care le facem, nu vă punem taxă pe lăcomie. Dacă ne împrumutați cu 4% pe an, vă punem taxă de 2% pe activele financiare (credite, titluri de stat, rezerve de cash).

Aveți în vedere că în noiembrie, creditul neguvernamental era de 250 de miliarde de lei. 5 miliarde de lei înseamnă taxa pe creditele populației și companiilor dacă ROBOR depășește 4%. La această sumă se adaugă încă 2 miliarde de lei, componenta taxei pentru creditul guvernamental (104 miliarde de lei la 30 noiembrie). 7 miliarde de lei în total, plus încă ceva.

Acum vă invit să comparați această cifră cu suma de 12 miliarde de lei plătită ca dobânzi în primele 11 luni ale anului. Veți vedea astfel că statul nu își permite să plătească mai mult de 5 miliarde de lei ca dobânzi, în condițiile în care cheltuielile cu dobânzile pentru datoria publică s-au majorat 25% în ultimul an. Nu că nu vrea, ci nu își permite, ceea ce reprezintă în sine o formă de incapacitate de plată indusă de proasta administrare a banului public.

Bun, o să spuneți: statul vrea să se împrumute gratis ca să reducă costurile cu dobânzile, ceea ce e bine pentru populație. Nu e bine în primul rând pentru că nu există GRATIS și în al doilea rând pentru că ,,gratis’’ în sistemul bancar românesc înseamnă scump, puțin și prost.

Acționarii băncilor au început deja să dea mandate pentru limitarea expunerii pe titluri de stat românești (nu vor să împrumute gratis ci vor scump, puțin și prost). Observați deja eșec după eșec în atragerea de lei de la bănci prin noile emisiuni de titluri de stat, ceea ce reprezintă în fapt concluzia că băncile, ajunse cu titluri de stat la maturitate nu mai cumpără alte titluri (statul nu reușește să rostogolească datoria). Acest lucru este confirmat și de deprecierea leului față de Euro spre 4,7 lei, ceea ce consemnează o cerere oarecum bruscă pentru Euro. Cu alte cuvinte, leii din titlurile de stat nereînnoite sunt făcuți Euro de bănci și trimiși acasă, ceea ce scumpește Euro.

Scumpirea Euro (și a dolarului) afectează într-o măsură chiar și mai mare populația: facturile denominate în Euro (de la telefon, cablu, internet, energie, etc) devin mai mari și reduc venitul disponibil al populației/companiilor, devenind astfel, mai săraci. Doar că statul nu se împrumută doar în lei, ci și în Euro sau dolari. Pentru rambursarea sumelor în Euro sau dolari este nevoie de mai mulți lei în cazul Euro decât în trecut și de mult mai mulți lei în cazul dolarului decât în trecut, având în vedere că leul s-a depreciat cu 8% în ultimul an față de dolar. Acești (mult) mai mulți lei vor trebui luați din taxe și impozite majorate sau taxe noi.

Incapacitatea statului de a se împrumuta la dobânzi rezonabile va conduce în final la dobânzi chiar și mai mari. Ceea ce va însemna tot o răzbunere pe populație, dar nu a băncilor, ci a statului, care generează asta.

Concluziv, toată această porcărie putea fi evitată dacă, în 2015, așa cum am susținut public și ferm, România și-ar fi luat angajamentul de aderare la Euro. Ar fi îndeplinit condițiile până în 2018 (cu consecința păstrării echilibrelor macroeconomice și nu degradării lor), iar cu Euro în loc de leu, ROBOR nu mai exista, inflația era mai mică, băncile nu mai luau comisioane între 2 și 13% pentru fiecare plată din Euro în Euro.

Aveți astfel o perspectivă de ce Vâlcovii și Isăreștii au condus, cu intenție economia României în sensul derapejelor macroeconomice începând cu 2015 care să facă imposibilă aderarea României la zona Euro, favorizând băncile și nepăsându-le de economie. Dacă făceau altfel, ei rămâneau fără locuri de muncă și fără pârghii ticăloase de influență, dar economia era mai sănătoasă, mai stabilă. Ca să nu li se ia jucăria au fost dispuși să construiască transpoartinici o nenecesară criză bugetară în ultimii 4 ani, la scutul îndatorărării pe termen lung, oferind majorări de venituri pe termen scurt, nesustenabile. Peste 30 de miliarde de Euro a costat politica ,,îndrăznește să crezi în România’’ în care autostrăzile, școlile și spitalele nu s-au făcut, România nu a aderat la Euro. În schimb au fost majorări de salarii și pensii puțin semnificative pentru cei cu venituri mici și foarte semnificative pentru pensionarii sau salariații ,,speciali’’. Soluția primitivă, ad-hoc? Ticăloasa ,,taxă pe lăcomie’’.

Paradoxal, taxa pe lăcomie are însă și un aspect mai puțin ticălos, pe care în mod evident, nici Vâlcovii, și nici Teodorovicii nu le înțeleg. Tot paradoxal, dacă ar fi înțeles acest singur aspect, nu ar fi introdus-o.

Darius Vâlcov nu este vreun strateg, ci doar un biet făptaș. Este evident că nu el a fost autorul taxei pe lăcomie, atâta timp cât primul care a fost trimis să vorbească despre ea, a fost Teodorovici. Când Teodorovici a dat-o din colț în colț la anunțarea taxei, a fost trimis și Vâlcov. Subliniez, trimis. Vâlcov care, în conferința de presă de după ședința de guvern în care s-a adoptat Ordonanța 114/2018 a demonstrat cu vârf și îndesat că nici el nu o înțelege.

Dintre toate epitetele date lui Vâlcov de-a lungul timpului (creier, infractor, strateg, eminența cenușie) eu îl prefer pe cel de ,,fiul patriei’’, așa cum l-a definit Liviu Dragnea, în fața unei piscine, în 2014.

Ca un adevărat fiu al patriei, Vâlcov a încercat încă înainte de a fi arestat să spele sumele obținute din infracțiuni de alți fii ai patriei, prin cod fiscal, transpartinic. Eu am identificat încă din noiembrie 2014 prima tentativă de spălare de bani prin cod fiscal a lui Vâlcov (ministru) atunci când propunea impozitarea cu ,,până la 9% a sumelor de proveninență incertă’’, când guvernul Ponta se pregătea să moară.  Vâlcovii deghizați în Cioloși au apărut și în securistoidul guvern Cioloș, în septembrie 2016, când guvernul Cioloș se pregătea să moară. Apoi Vâlcov a apărut ca strateg al PSD, încercând și în guvernul Grindeanu albirea sumelor nejustificate, prin cod fiscal, așa cum am scris aici, în ,,Adevărata miză a impozitului pe venit global – Firul roșu dintre Ponta-Cioloș-Grindeanu’’ Iar acum, ,,prignonind’’ băncile, le creează cadrul perfect pentru altceva…

La protecția Isăreștilor și Vâlcovilor băncile vor încerca să își mute activele în alte circumscripții fiscale, tocmai pentru ca la protecția Vâlcovilor și Isăreștilor să nu plătească nouă taxă pe lăcomie (cunoașteți teoria mea, prin taxa pe active se dorește în primul și în primul rând transferarea pârghiilor de ungere și de întâlniri nocturne prin cimitire dinspre fii patriei din BNR spre noii fii ai patriei din Guvern, care în fapt sunt verișori, având aceiași doi tați dinainte de 1989. Acum înțelegem mai bine de ce nici BNR, nici Guvernele succesive nu au dorit în mod real aderarea la Euro, care îi lustra pe fii patriei și pe tații lor, atât din BNR, cât și din Guvern.

Doar că, falsa protecție contra altceva pe care le-o oferă fiii patriei pentru transferarea de active în alte circumscripții este realmente o iluzie, pentru că lasă urme. Iar când transferul este făcut pentru a nu plăti taxe pentru activitatea trecută (și nu pentru active noi înregistrate direct în alte circumscripții), nu poate fi pretextat în niciun fel că este optimizare fiscală, ci evaziune în toată regula. Și unde o să fie mutate activele? În statele aflate sub monitorizarea SUA și în bănci investigate deja pentru spălare de bani?

Eu înțeleg că ,,fii patriei’’ s-au bătut într-o primă etapă să parcheze în România sumele nejustificate prigonite din off-shore-uri, sub amenințarea confiscării lor în alte circumscripții. Unii au reușit. Iar acum vor, vice-versa, pentru că nu au furat din România ca să cheltuie în România. Însă, într-o bună măsură, noua migrațiune de active în alte circumscripții va pune reflectorul și mai mult asupra averilor nejustificate, încercate a fi spălate, dacă nu s-a reușit prin cod fiscal, măcar prin metoda falsului împrumut. În general sume nejustificate pentru că sunt provenite din infracțiuni. Ceea ce este un efect nicicum ticălos al taxei pe active financiare. Desigur, singurul.

1 comentariu la “Aspecte ticăloase din ,,taxa pe lăcomie’’. Și un efect mai puțin ticălos.

  1. Dragnea ne-a urcat într-o sanie trasă de „stupid people” !, El o conduce,alături de, Tăriceanu, Dăncilă, Vâlcov, Teodorovici, Iordache, Tudose, Pleşoianu şi alţi acoliţi josnici, cu un băţ lung, de cappătul căreia a agăţat un cârmat bine fript şi cu miros ademenitor: Credulii, Programului de guvernare PSD-ALDE, se strădue să ajungă la cârnat şi trag sania în care ne-a urcat şi pe unii din noi, de ochii lumii, majoritatea sunt „cumetri „ abonaţi la „capitalismul de cumetrie „. Aceasta este consecinţa directă a „capitălismului de cumetrie”, promovat sub conducerea politică a lui Ion Iliescu, prioritar, devenind, achiziţionărea de yahturi, si vile în marile staţiuni turistice din Europa şi nu numai. Kakaia interesnaia ?
    Asta a fost soluţia post gorbaciovistă a prestroicii, aplicată cu consecvenţă de guvernele post decembriste în România.
    Şi culmea primul va fi făcut vinova Preşedintele Iohannis iar apoi vor fi invinuite multinaţionalele şi nu firmele de tip „Teldrum cu acţiuni la purtător” . Si asta pentru că „au putut” !
    Pe când, „stupid people” care se minuneză de ce aud şi văd la A3 şi RTV şi culmea cred că vor ajunge la cârnat, si vor apuca şi ei o bucăţică, pentru efortul depus…..trăiesc aplaudând… cu speranţa de mai bine ! ” Kakaia interesnaia ” …..Fake News ! SÂC !
    De aceea coaliţia PSD-ALDE, vezi doamne, nu poate guverna, si nu poate face exigenţelor preţedenţiei UE !
    Acum puteţi sterge postarea adresată public Dvs. Eu mi-am atins jumătate din obiective !
    Terzi Petre – Desemnat ” Man of Year 2009 -for Romania ” , de către American Biographical Institute, Inc. – Host of The Worldd Forum, University of CAMBRIDGE, England.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *