În seara de 8 august 2026, o intervenție medicală de urgență din comuna Recea-Cristur, județul Cluj, s-a transformat într-un incident grav. Un echipaj al Serviciului de Ambulanță, aflat în misiune pentru preluarea unui pacient, a fost blocat și atacat de mai multe persoane cu pietre, bâte și topoare. În urma atacului, geamul autosanitarei a fost spart, iar conducătorul auto a suferit răni grave la un ochi din cauza cioburilor, fiind supus de urgență unei intervenții chirurgicale.
Reacția violentă a comunității a fost declanșată de valul de dezinformare de pe rețelele sociale. În zilele dinaintea incidentului, pe platforme precum TikTok au circulat mesaje și videoclipuri care readuceau în atenție un zvon fals mai vechi, cunoscut sub numele de legenda „Ambulanței negre”, care susținea nefondat că astfel de vehicule ar fi folosite pentru răpirea copiilor.
Analizând acest episod, sociolobul Vasile Dîncu vorbește despre puterea unei reprezentări imaginare de a ataca o instituție a cărei funcție este salvarea vieții.
„Cum poate o poveste atât de neverificabilă să prevaleze asupra evidenței imediate, asupra uniformei personalului medical și asupra funcției pe care serviciul de ambulanță o îndeplinește în orice societate? Întrebarea este legitimă. Răspunsul devine însă superficial atunci când invocă exclusiv ignoranța, lipsa educației sau prostia colectivă. O asemenea explicație separă confortabil lumea în „noi”, cei raționali, și „ei”, cei care cred în conspirații, dar ascunde mecanismul sociologic pe care ar trebui să îl înțelegem”, scrie sociologul
Potrivit acestuia, episodul „Ambulanței negre” este mai mult decât o simplă dezinformare, înțeleasă exclusiv ca prezență a informațiilor false.
„Cazul din Cluj marchează mai mult decât un episod de panică alimentată online, el ne lasă să observăm, aproape experimental, cum o reprezentare imaginară produce consecințe materiale, cum un zvon reorganizează comportamente și cum o platformă digitală devine parte a infrastructurii prin care se organizează ordinea socială. Întrebarea decisivă privește condițiile în care o asemenea reprezentare poate suspenda, fie și pentru câteva minute, autoritatea realității înseși”, mai scrie Dîncu, pe Substack.
Citește mai mult, Aici.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
