Skip to content
Finanțe/Bănci Politică

Atac concertat împotriva băncilor, în 2018. Principalele măsuri legislative care au vizat sistemul bancar

www.bancherul.ro

Sistemul bancar din România a fost, în 2018, ținta mai multor nemulțumiri și atacuri, care în cele din urmă s-au soldat cu inițiative legislative care l-au vizat direct.

Anul pe cale să se încheie a a dus poate cele mai multe modificări, în ultimii ani, legislației în domeniu.

În afară de ”taxa pe lăcomie”, băncile trebuie să se confrunte, începând cu anul viitor, și cu efectele celor trei legi ”împotriva cămătăriei”, ale senatorului Daniel Zamfir, dar și cu plafonarea gradului de îndatorare la creditele noi, de către BNR.

Poate cea mai controversată măsură a venit pe final de an, în deja infama OUG anunțată de ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici.

”Taxa pe lăcomie”

Deși din textul legislativ a dispărut noțiunea de ”taxă pe lăcomie”, iar unele valori au fost schimbate, guvernul va aplica o taxă de 0,3% din activele bancare, atunci când băncile comerciale fac tranzacții plecând de la un indice ROBOR mai mare de 2%.

În proiectul inițial, taxa era aplicată pentru depășirea unui nivel de referință al ROBOR la 3 și 6 luni de 1,5%. Pragul este urcat acum la 2%.

Se aplică, de asemenea, niveluri mai reduse de impozitare, care pornesc de la 0,1% și ajung la 0,5%.

În textul inițial al proiectului se prevedea o taxă ce putea depăși 1% din active, fiind la un nivel de 0,9% la nivelurile curente al ratelor ROBOR. În forma de față, taxa ar fi de 0,3% din active.

Pe de altă parte, este neclar dacă impozitul de 0,3% se va aplica anual sau trimestrial, din moment ce textul de lege face doar referire la faptul că taxa se datorează trimestrial, calculat la nivelul activelor financiare, ceea ce s-ar putea înțelege și prin faptul că se aplică câte 0,3% la soldul activelor de câte 4 ori pe an, ceea ce ar duce la un nivel al taxări de 1,2%.

”Legile cămătăriei”

”Legile cămătăriei”, promovate de senatorul Daniel Zamfir, vin cu măsuri prin care prin care sunt plafonate dobânzile la credite, sunt limitate sumele ce pot fi recuperate din creanțe și este eliminat caracterul de titlu executor al contractelor de credit, inclusiv la leasing.

Unul dintre cele mai contestate proiecte ale senatorului este cel care vizează plafonarea dobânzilor remuneratorii și penalizatoare.

Proiectul inițial de lege, aprobat în Senat, a fost modificat în Camera Deputaților, iar în forma finală plafonul pentru dobânda creditelor ipotecare a fost modificat de la de 2,5 ori dobânda legală la un prag ce nu poate depăși dobânda legală cu mai mult de 3 puncte procentuale, inițiatorul motivând că astfel s-ar evita fluctuațiile majore generate de o eventuală oscilație a valorii dobânzii legale.

A fost stabilit însă un plafon mai mare al dobânzii la creditele de consum, de 50%, pentru acele împrumuturi mai mici de 3.000 de euro, echivalent în lei.

Pentru creditele de consum peste această valoare pragul rămâne la cel mult 18%.

În fine, un al treilea amendament adoptat în plen de deputați rezolvă una din problemele de constituționalitate ale actului normativ, semnalate chiar de Guvern, și prevede că legea se aplică contractelor în derulare doar dacă este îndeplinită condiția privind impreviziunea.

Băncile comerciale, BNR și instituțiile financiare nebancare au respins ideea plafonării administrative a dobânzilor la credite. BNR a venit cu o propunere alternativă privind nivelul plafoanelor, diferențiate pe mai multe categorii de credite, cu mențiunea că acestea nu ar urma să se aplice împrumuturilor în derulare.

IFN ar putea fi cele mai afectate de o limitare drastică a dobânzii la creditele de consum, în condițiile în care acestea acordă împrumuturi pe termen scurt și foarte scurt.

Limitarea sumelor recuperate din creanțe

Un al doilea proiect adoptat de Parlament modifică OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori și instituie limite severe pentru sumele ce pot fi recuperate de la debitori de către cumpărătorii de creanțe. Astfel, cesionarii de creanțe vor putea recupera de la debitorii consumatori maximum dublul sumei plătite pentru creanță.

Totodată, debitorii vor avea drept de a plăti cesionarului dublul sumei cu care creanța a fost cumpărată și să se elibereze astfel de datorie.

Altfel spus, dacă o firmă de recuperare a cumpărat o creanță de 100 de lei cu 10 lei, atunci nu ar avea voie să ceară debitorului cedat mai mult de 20 de lei, în timp ce în momentul de față are dreptul să încerce recuperarea creanței integrale.

Băncile, BNR și Fondul Monetar Internațional au criticat inițiativa, considerând că va genera mai multe credite la nivelul sistemului bancar, pentru că firmele de recuperare nu vor mai dori să cumpere creanțe neperformante în aceste condiții.

Cesiunea de creanțe a fost principalul instrument prin care băncile au redus rata creditelor neperformante de la un nivel de vârf de 22% în 2013 la circa 6% în martie 2018 – cu mențiunea că cele mai multe împrumuturi vândute de bănci erau aferente companiilor.

În perioada 2015-2017 băncile din România au vândut împrumuturi neperformante de 8,5 miliarde de euro (circa 38 de miliarde de lei), fiind de departe cea mai mare piață din regiune pentru acest tip de tranzacții. În primele trei luni ale anului instituțiile de credit au vândut împrumuturi de 881 de milioane de euro.

Contractele de credit, fără titlu executor

Cel de-al treilea proiect adoptat vizează modificarea legii leasingului și a celei privind instituțiile de credit.

Proiectul elimină caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate între persoanele fizice consumatori și bănci, inclusiv la leasing.

Penalitățile și alte obligații de plată nu vor putea depăși, totodată, 50% din suma restantă la rezilierea contractului de credit, iar consumatorii datornici vor putea vinde bunul luat în leasing deși nu sunt proprietari, se mai arată în proiect.

Zamfir susține că eliminarea titlului executoriu va forța instituțiile de credit să apeleze la instanță, care va verifica, astfel, dacă există clauze abuzive, înainte ca creditorii să poată începe executarea silită.

Eliminarea caracterului de titlu executoriu ar însemna că toate cererile privind obținerea titlului să se mute în instanță, care va stabili dacă datoria este certă, lichidă și exigibilă.

Plafonarea gradului de îndatorare

O altă modificare adusă în 2018, de data asta de BNR, privește ratele creditelor. Acestea vor fi plafonate, ceea ce înseamnă că românii cu credite nu vor putea plăti rate mai mari de 40% din veniturile lor nete în lei, iar pentru valută, ratele nu pot depăși 20%.

Această prevedere se va aplica numai creditelor noi, dar se așteaptă să aibă un impact semnificativ asupra nivelului creditării, mai ales în ceea ce privește creditele de nevoi personale, destinate consumului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *