Skip to content
Opinii & Analize

Atacul lui Iohannis și strategia lui Viktor Orban în România

De câteva zile asistăm la un ping-pong al declarațiilor între București și Budapesta. Ocazia a fost dată de trecerea tacită prin Camera Deputaților a unui proiect de lege care viza autonomia Ținutului Secuiesc. Klaus Iohannis a atacat în termeni duri Opoziția, surprinzând printr-o declarație ieșită din standardele oficiale și sugerând o complicitate între PSD și premierul maghiar Viktor Orban, via UDMR.

Mesajul dur al lui Klaus Iohannis la adresa proiectului privind autonomia Ținutului Secuiesc ar fi putut fi interpretat strict ca o ieșire strategică, în contextul politic intern, dacă președintele nu ar fi făcut trimitere la o înțelegere posibilă între PSD, UDMR și Viktor Orban. Cert este că mesajul de la București a fost recepționat la Budapesta, iar premierul Viktor Orban a anunțat că momentan nu va ridica mănușa: „eu aştept să se clarifice situaţia, să înţelegem ce s-a întâmplat. (…) Bineînţeles, dacă vom fi nevoiţi, vom ridica mănuşa aruncată, dar deocamdată nu recomand să ne aplecăm după ea”, a spus Orban în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” a postului naţional de radio Kossuth.

Strategia lui Viktor Orban

Pentru a înțelege pe deplin semnificația mesajului președintelui Iohannis, trebuie să facem un pas în spate și să vedem ce partidă joacă premierul maghiar Viktor Orban în România.

De o bună bucată de vreme, guvernul de la Budapesta adoptă o strategie inspirată din cea a lui Vladimir Putin. Doctrina Putin afirmă dreptul și obligația Moscovei de a proteja fiecare cetățean rus oriunde pe glob. Intervenția din Crimeea a fost justificată în linii mari în felul acesta. În oglindă, guvernul maghiar, prin vocea ministrul de Externe de la Budapesta, Szijjártó Péter, susține că „maghiarii din afara granițelor sunt parte a națiunii maghiare” și, prin urmare, Ungaria trebuie să își asume răspunderea pentru etnicii maghiari din afara granițelor.

Diferența majoră până acum dintre strategia rusă și cea maghiară, constă în mijloacele folosite. Dacă autocratul de la Kremlin poate recurge la hard power, implicând armata rusă în mod mai mult sau mai puțin fățiș în urmărirea obiectivelor sale, liderul iliberal de la Budapesta nu poate recurge la asemenea metode. De aceea Viktor Orban preferă o metodă de soft power, concretizată în ajutorul financiar dat de Budapesta comunităților maghiare din România. Aproximativ din 2010, când Viktor Orbán revine la putere, strategia Ungariei pentru Transilvania devine limpede: începe o politică agresivă de investiții de toate felurile în comunitatea maghiară din România, începând cu mass-media de limbă maghiară, subvenționarea educației, burse pentru elevi și studenți, ajutor financiar la naștere și terminând cu sprijinirea întreprinzătorilor maghiari. Anul trecut de pildă, investițiile Ungariei în Transilvania au depășit un miliard de euro, fără să fie socotiți banii alocați educației, culturii, sănătății. (https://www.proeconomicaalapitvany.ro/stiri/programe-finalizate)

Intervenția guvernului de la Budapesta arată limpede două lucruri. Pe de o parte, Viktor Orban încearcă să își extindă influența politică în România. Instalarea la București a unui guvern iliberal pe modelul celui de la Budapesta i-ar servi de minune acestuia, dându-i un aliat ideologic într-un stat vecin. De aici reacția furibundă a lui Klaus Iohannis la adresa premierului maghiar și a mașinațiunilor acestuia. Pe de altă parte, capacitatea guvernului de la Budapesta de a se implica activ în soarta comunităților maghiare din România, demonstrează și eșecul pe termen lung al Bucureștiului. Marginalizați jumătate de secol în perioada comunistă și victime ale discursului șovin în perioada post-comunistă, maghiarii din România au început să privească tot mai mult spre Budapesta. Așa se face că Ungaria a ocupat spațiul pe care România l-a lăsat liber după căderea comunismului în comunitățile maghiare.

Evenimentele ar trebui să constituie un avertisment pentru decidenții politici din România. Cei aproape un milion și jumătate de etnici maghiari din țară trebuie să ajungă să vadă în guvernul de la București sprijinul pentru nevoile lor și nu în cel de la Budapesta. Un lucru e cert: derapajele xenofobe și șovinismul nu vor face decât să-i întărească influența lui Viktor Orban în România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *