Prețul petrolului a scăpat de sub control după ce SUA și Israel au început războiul împotriva Iranului. În prima săptămână, prețul petrolului părea relativ stabil, dar luni dimineață a depășit cu mult pragul de 100 de dolari/baril. Analiștii internaționali și cele mai importante state din lume caută soluții pentru a reduce prețurile.
Washington, furios după atacurile Israelului
Duminică seara, Israelul a atacat depozitele de petrol de lângă Teheran, provocând o adevărată ploaie de petrol. Pe lângă efectele asupra mediului înconjurător, atacurile au fost devastatoare pentru prețul petrolului. Luni dimineață, petrolul a depășit cu mult pragul de 100 de dolari/baril. Înainte de aceste atacuri ale Israelului, prețul petrolului părea stabil la circa 80 de dolari/baril.
Donald Trump, președintele SUA, ar fi fost furios după atacurile Israelului, anunță jurnaliștii de la Axios. Oficialii de la Washington se tem că aceste atacuri ar putea avea un dublu efect: în primul rând, prețul petrolului a crescut la peste 100 de dolari/baril, lucru confirmat luni dimineața de toate bursele, iar Wall Street a avut pierderi semnificative, fiind afectată grav piața SUA; în al doilea rând, cetățenii iranieni ar putea rămâne de partea regimului de la Teheran, în acest război care devine tot mai urât. Din cauza acestor nemulțumiri, Witkoff și Kushner și-au amânat vizita în Israel pe care trebuiau să o facă marți. Washingtonul și Tel Aviv încep să aibă mari nemulțumiri, mai ales că acest război nu se bucură deloc de susținere în rândul cetățenilor americani.
Oficialii SUA nu vor să lovească industria petrolieră, pentru că acest lucru are efecte negative chiar asupra SUA și UE. Iranul traversează deja o criză economică profundă, însă continuarea războiului riscă să atragă SUA și UE într-o recesiune gravă. La rândul său, Iranul poate să lovească industria petrolieră din statele din Golf, ceea ce va continua să influențeze prețul petrolului.
Criza petrolului va persista câteva luni?
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz asigură 20% din necesarul de petrol din lume, dar de când a început războiul, traficul s-a redus cu circa 90%. Iranul controlează Strâmtoarea, iar acest lucru pune presiune pe toate țările din regiune, dar și pe marile state: SUA, China și statele UE.
Analiștii economici internaționali precizează, pentru businessinsider.com, că Strâmtoarea Ormuz are un rol esențial pentru prețul petrolului. Aceștia arată că această criză a petrolului nu se va termina până când Strâmtoarea nu va fi liberă, însă acest lucru ar putea dura câteva luni. De când traficul a fost foarte redus, petrolul nu a mai putut circula, iar statele bogate în resurse de petrol și-au redus producția pentru că nu au ce să facă cu aceste cantități. Închiderea Strâmtorii reprezintă, de fapt, un dublu blocaj.
„Acest șoc petrolier nu se va termina până când navele nu vor naviga liber prin Strâmtoare”, a spus renumitul economist Ed Yardeni, care nu exclude o recesiune în următoarele luni.
„Chiar dacă fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz vor fi reluate, va dura ceva timp până când producția va crește”, a spus Warren Patterson, analist la ING.
„Chiar dacă Strâmtoarea Ormuz este redeschisă mâine, normalizarea traficului va dura luni, zile”, a avertizat și Elink Schuurman, CEO-ul centrului de analiză economică Sparta Commodities.
Robin Brooks, analist senior la Brookings Institution, consideră că șocul petrolier este cauzat de închiderea Strâmtorii Ormuz, iar piețele au avut nevoie de ceva timp pentru a înțelege efectele.
„Strâmtoarea Ormuz este închisă de aproximativ o săptămână. Sunt primul care recunoaște că piețele au fost lente în a evalua efectele acestui lucru. Într-adevăr, acum o săptămână avertizam că Brent-ul trebuia să crească și mai mult. Dar în acest moment, totul a ieșit la iveală. Strâmtoarea nu poate fi mai închisă decât este deja, așa că vorbim doar dacă nivelul actual al Brent-ului reflectă corect această întrerupere a aprovizionării”, a explicat Brooks.
SUA, aproape de recesiune după creșterea prețului petrolului
Creșterea prețului petrolului până la aproape 120 de dolari/baril, fără perspective de a fi redus imediat, a alertat piețele financiare. Analiștii internaționali precizează că prețul atât de mare reprezintă factorul declanșator al unei recesiuni în SUA.
„120 de dolari pentru Brent (n.r. petrolul Brent) înseamnă creștere zero. Acesta este factorul declanșator al unei recesiuni. Asta cred eu și asta cred și piețele, deși nimeni nu a spus-o”, a explicat Bruce Richards, CEO-ului fondului de investiții Marathon Asset Management.
Economia americană este afectată de război, iar președintele Donald Trump nu a ascuns asta. Într-o declarație, președintele SUA a spus că creșterea prețului petrolului este un „preț mic de plătit”. Numai că discuțiile de pe piețele financiare încep să fie tot mai intense și să meargă toate în direcția recesiunii. Chiar dacă SUA va evita o recesiune completă, economia lor va avea foarte mult de suferit într-un an electoral. Din punct de vedere istoric, creșterea bruscă a prețului petrolului a coincis cu o recesiune și o piață prăbușită. Criza provocată de războiul din Ucraina a fost o excepție, în 2022, însă de data aceasta americanii sunt implicați direct.
UE tremură în fața prețului la gaze
Creșterea prețului petrolului sperie Uniunea Europeană, însă o eventuală recesiune în SUA poate fi o mare problemă pentru economia europeană, deja măcinată de numeroase crize. UE nu depinde foarte mult de petrolul din Golf, dar prețurile mari vor genera inflație și vor mări dobânzile, într-o perioadă în care UE are tot mai multe instrumente bazate pe împrumuturi.
Marea problemă a Uniunii Europene este creșterea prețului gazului natural lichefiat (GNL), care depinde tot de Strâmtoarea Ormuz. De când a început războiul în Iran, prețul gazului este și el în creștere, ceea ce va afecta UE.
Statele membre G7 se gândesc deja la soluții pentru a încerca să reducă prețul petrolului, dorind să elibereze 300-400 de milioane de barili, adică 25-30% din rezervele strategice globale de petrol. În același timp, UE va fi nevoită să găsească soluții și pentru GNL, dacă statele din Golf nu vor mai putea livra spre Europa. Dacă statele UE vor rămâne fără gazul GNL din Golf, atunci vor fi nevoite să privească spre Rusia pentru a-și asigura necesarul de gaz.
Statele UE au rezervele de gaz la doar 30%, iar Qatarul își reduce unitățile de producție. Europenii ar avea nevoie de 67 de miliarde de metri cub de GNL pentru a-și reumple depozitele. Un volum care nu este deloc mic și are nevoie de mult timp. Chiar dacă războiul s-ar încheia mâine – deși situația nu arată asta – ar fi nevoie de câteva zile până când Qatarul și-ar reporni producția și alte câteva zile până când să reînceapă livrările. Facturile la gaze ale UE ar putea fi mai mari cu 10 miliarde de dolari din cauza acestui război, iar factura totală pentru reumplere ar putea ajunge până la 40 de miliarde de dolari.
Germania este deja în alertă pentru că prețurile tot mai mari pentru energie riscă să-i afecteze relansarea industrială. Chiar dacă situația nu este, încă, la fel de gravă ca în 2022, germanii se tem că această criză ar putea persista. Totodată, bursele europene sunt grav afectate de creșterea prețului petrolului și gazului, provocând mari pierderi în statele UE.
Totuși, UE a devenit dependentă de SUA pentru importul de GNL. În cazul în care economia americană va fi tot mai mult afectată de războiul din Iran, acest lucru se va simți și în facturile pe care europenii le vor plăti pentru gaze. Indiferent cum se va mișca UE în acest haos, va plăti tot mai mult pentru energie. Chiar dacă va fi sporită producția de energie din sistemele eoliene și solare, chiar și aceasta are costuri mai mari decât o spun cei care o promovează, mai ales atunci când este luat în calcul costul bateriilor care stochează energia.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
